Săptămâna trecută am avut ocazia să sărbătoresc împreună cu prieteni, artiști, oameni pasionați de literatură, 10 ani de Raftul Denisei. O atmosferă plăcută aștepta invitații care, pe rând, și-au ocupat locurile pe scaunele ce stau mărturie fiecărui eveniment drag pe care echipa de la Humanitas Cișmigiu l-a inițiat de fiecare dată când o nouă apariție își făcea simțită prezența pe raftul Denisei.
Maestrul de ceremonii, Dan C. Mihăilescu, ne-a introdus în lumea cărților, în universul atât de larg și plin de cunoștințe ale Denisei care, întrebată fiind de către maestru, a recunoscut că propriul talent poetic mai greu răzbate din multitudinea de idei străine ce i se perindă prin minte, idei ale autorilor publicați de-a lungul timpului în cadrul colecției și nu numai. Talentul mai are șanse să iasă la lumină doar în cadrul unui teritoriu neutru, departe de vocile autorilor care nu tac niciodată, cel puțin în spațiul librăriei: lumea ficțională populează creierul. Ce am eu creator în mine se ascunde adânc în pliurile corpului meu și mai apare doar atunci când mă izolez și uit sau mă fac că uit de lumile ficționale ale celorlați scriitori.
Evenimentul realizat pe data de 11 Iunie a cuprins o dublă celebrare, celor 10 ani de colecție, adăugându-se lansarea cărții Toată lumina pe care nu o putem vedea de Anthony Doerr, carte premiată cu premiul Pulitzer în 2015. Despre carte au vorbit criticul literar și fostă membră a echipei Humanitas, Andreea Răsuceanu, și Ioana Baldea Constantinescu, jurnalist și contribuitor LiterNet.ro, concluzia fiind că autorul reușește să prezinte un subiect despre care s-a scris mult, cu o simplitate și ingeniozitate remarcabile. Anthony Doerr este un autor de proză scurtă, capitolele cărții sunt individuale, pot fi citite pe rând, fără ca cititorul să se simtă pierdut; o carte cu de toate, pentru toți, cu metafore ce sparg ritmul și cu o tehnică a dozajului, foarte importantă în proză, după cum precizează Andreea Răsuceanu.
Inaugurată în primăvara anului 2006, „Raftul Denisei“ este prima colecţie personalizată din România, creată la ideea lui Gabriel Liiceanu și personalizată cu ajutorul Simonei Kessler (Director al primei agenții literare din România). Semnul reprezentativ al colecției „Raftul Denisei” este pisicuța pe un raft de cărți, logo ce apare întotdeauna pe coperta 1 a cărților în colțul din stânga-sus. Alegerea nu este întâmplătoare: este un omagiu adus Miței, pisica doamnei Denisa Comănescu.
Și dacă tot ne aflăm la capitolul istorie, trebuie precizat faptul că colecția Raftul Denisei a luat ființă înainte de apariția editurii Humanitas Fiction, iniţial un departament al Editurii Humanitas, și care a devenit o companie de sine stătătoare în august 2007 şi este dedicată literaturii străine. Până acum, Raftul Denisei se laudă cu peste 350 de titluri și peste un milion cinci sute de mii de cărţi. Colecția este dedicată seriilor de autori: T.S. Eliott, Fernando Pessoa, Isabel Alende, Eric Emmanuel Schmitt… În primul rând mă interesează calitatea literară, dar mă gândesc la vandabilitatea cărţii, dar şi la faptul că publicul se formează. Poate a fost important că am început „Raftul Denisei” cu „Memoriile unei gheişe” (Arthur Golden) care, poate şi pentru că a apărut cam în acelaşi timp cu filmul, s-a vândut în 100.000 de exemplare. Am mai avut performanţe cu Herta Muller (30.000 exemplare), Eric Emmanuel Schmitt, anumite cărţi în peste 10.000 exemplare sau Amos Oz, “Poveste despre dragoste şi întuneric” în 10.000 de exemplare…Poate că ar trebui să menţionez faptul că retipărim în fiecare an Maestrul şi Margareta sau Împăratul muştelor. (Sursa: Evenimentul zilei)
În continuare, câțiva dintre prietenii Colecției au jucat un joc interesant și rapid, și anume prezentarea cărții preferate din colecție în câteva cuvinte.: Adriana Bittel despre Profesorul și menajera de Yoko Ogawa; Marius Constantinescu despre una din cele mai celebre feline din literatură: motanul Behemot din Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov (mi-a plăcut enorm legătura realizată între pisica colecției și motanul Behemot!); Lidia Bodea, director general Humanitas, despre Amos Oz și despre drama omului care începe atunci când i se oferă posibilitatea de a alege; Gabriela Creția despre fabulosul roman semnat de Marguerite Yourcenar, Memoriile lui Hadrian; doamna Francisca Băltăceanu despre Sărăcuțul lui Dumnezeu de Nikos Kazantzakis; Monica Broșteanu care a prezentat cu pasiune cartea Laur de Evgheni Vodolazkin; Mihaela Dedeoglu, despre Confidentul lui Helene Gremillon; Ioan Stanomir despre romanul 2084.Sfârșitul lumii de Boualem Sansal, care a câștigat Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015. Cât despre Dan C. Mihăilescu, el preferă Omul de ianuarie de David Mitchell și Memoriile lui Hadrian.
O înșiruire a câtorva titluri din colecție și o revedere cu câțiva dintre mulții invitați care s-au aflat împreună cu Denisa și cu Andreea Răsuceanu la multele lansări de carte ce au avut loc în cadrul colecției. Pentru că, nu e vorba doar de splendoarea titlurilor, dar și de ingeniozitatea evenimentelor atât de intime și delicate, în cadrul cărora au loc lansările de carte. De asemenea, o mare mulțumire se îndreaptă și spre traducătorii acestor cărți, cei care, prin talentul lor, au făcut posibilă apariția literaturii universale în spațiul românesc. Traducătorii sunt și ei artiști, mai ales în perioada aceasta, când limba românească este într-un mare declin, așa cum bine precizează Denisa Comănescu. Un gând bun s-a îndreptat spre Elisabeta Lăsconi, cea care a trecut în neființă la începutul anului, o prezență pe care eu mereu am căutat-o la evenimentele Humanitas, pentru că intervențiile ei erau mereu pline de carismă, inteligență și aduceau mediul cultural românesc la același nivel cu cel universal.
Cu o privire spre trecut, deopotrivă fericiți pentru rezultatele extraordinare ale colecției, dar și nostalgici după prieteni ce nu se mai află printre noi, și cu o altă privire aruncată spre viitorul plin de surprize, adulmecate doar, colecția Raftul Denisei intră în cel de-al doilea deceniu plină de speranță și imensă curiozitate vis-a-vis de surprizele literaturii universale, împreună cu zeița Denisa, așa cum o numește Dan C. Mihăilescu pe coordonatoarea colecției.
Copyright fotografii: Humanitas Fiction
