Cunoscutii mei stiu ca nu ma dau in vant dupa evenimentele din blogosfera. Nu ma duc la blog meet-uri, dar nici la lansarile de carte sau la premierele pentru presa din cinematografe. Nu pentru ca nu am fi invitati, ci dintr-un singur si mare motiv: lipsa de timp. Am facut o exceptie ieri, 4 august, pentru a ma prezenta la un eveniment local, o intalnire a bloggerilor prahoveni, asa-numitul PH Pro Blog Meet Day, o intalnire la care am fost invitat de Kriogen si care se dorea a fi una prin care, in sfarsit, blogosfera prahoveana sa fie unita pentru viitoare proiecte si campanii.
Nu cunosteam aproape pe nimeni, asa ca am plecat spre necunoscut: pe Kriogen il cunosteam doar din postarile pe propriul blog, pe Haotik la fel, dar stiam ca e campinean si e navetist spre Bucuresti la fel ca mine, ii citeam articolele de mai mult timp si Mihaelei. In rest, nu stiam pe nimeni, desi speram sa fie acolo si Saramon.
Cum a fost, pe scurt?
Partea 1. Kriogen a vorbit (ajutat de o prezentare inspirata) despre organizarea si dezorganizarea blogosferei prahovene. Spre deosebire de alte judete, mai cu seama din Transilvania si Banat, blogosfera din Prahova este destul de distanta, macinata de conflicte si de orgolii. Totul pare o dolce far niente, dar nu in sensul de complacere in trandavie, ci de complacere in propria stare de suficienta sau chiar de egoism (asa pare la prima vedere). Au fost discutii aprinse, au fost oameni care nu au fost lasati sa vorbeasca. Se vede ca exista inca multa interese opuse si multe metehne din trecut.
Daca prezentarea mi-a placut, ma asteptam sa fie lasati toti cei care au ceva de zis sa vorbeasca. Cel putin, asa a parut din afara, eu fiind la prima intalnire si neavand nici favoriti si nici cunostinte despre trecut.
Partea 2. Prezentarea proiectului imieRusine.ro mi-a placut. Blogul frunzarit acum pare foarte interesant, merita studiat de toti dintre noi si, consider eu, poate fi adus cu usurinta la stadiu national. Pentru ca avem cu totii momente in care ne este rusine de ceea ce se intampla pe langa noi, in jurul nostru, fara a lovi neaparat in politicieni, ci in oamenii din administratie care trebuie sa se ocupe de asa ceva. Noi avem rubrica lui Codrut, „Indignari saptamanale”, unde am scris despre nemultumirile noastre si, sa nu uitam, acelasi Codrut a scris o carte cu Mirel Banica intitulata „Enervari sau despre Bucuria de a trai in Romania”.
Le dorim succes celor de la imieRusine.ro, ii vom urmari si sustine.
Partea 3. Aditza (daca imi amintesc bine numele) a prezentat un eveniment pe care il doreste organizat in viitoarea perioada cu ajutorul unor sponsori si ai blogosferei. Daca scopul a fost apreciat de toata lumea (ajutorul acordat unor familii nevoiase), s-au adus nenumarate observatii asupra modalitatii de organizare. Evident ca inconvenientele sunt determinate tot de „statul roman”, de multiplele autorizari si certificate, de ceea ce inseamna „sa vinzi ceva”. Asa ca ne bazam din nou pe companii sau ONG-uri. Cand le-am putea crea noi (asta ca imi vine in minte exemplul Asociatiei Marele Ecran de la Timisoara).
Si apoi discutii. Si o bere pentru cei care locuiesc in Ploiesti. Eu am plecat cu cateva concluzii:
-mi-a placut si nu mi-a placut: am admirat optimismul si inteligenta unora, am simtit nevoia lor de coalizare; am admirat ca unii au reusit si inca vin la astfel de evenimente; am simtit ca e foarte greu sa unesti niste oameni care nu au acelasi scop si nu au facut blog cu aceleasi dorinte primordiale;
-mi-au placut: inteligenta punctata lui John (trebuie sa ii caut linkul, sa il citesc de acum inainte), tacerea lui Waven, care a vorbit putin, dar distins, ironia fina si umorul celor de la Imierusine.ro. Nu mi-au placut aroganta distanta a altora, de parca nimic nu ar putea fi posibil, in aceasta atmosfera instabila.
Asa ca se poate, dar numai cu putina sinceritate si seriozitate. Si daca se vrea. Eu probabil voi mai merge la astfel de intalniri, daca timpul imi va permite si, normal, daca voi fi chemat.
13 comments
Nu cred că se supără nimeni dacă vii nechemat :))
Hehe, posibil…
Dar nu mereu am timp sa urmaresc blogurile prahovene…
Esti invitat de acuma la toate evenimentele viitoare, ca sa nu te mai itrebi daca esti sau nu chemat. In special doar 2 persoane nu-s invitate uneori, si una din ele is eu, deci nu trebuie sa-ti faci griji, se precizeaza clar cand nu esti binevenit :)))
Merci frumos, Haotik…
Asa cum spuneam, sper sa am timp si voi veni… Poate vor veni la fel de multi, cel putin toti cei care au venit azi 😉
Iti multumesc pentru parere. Voi lua si sintetiza toate articolele legate de acest eveniment, si voi incerca la viitoarele astfel de evenimente sa repar asa numitele „greseli”.
Asa cum am spus si la fata locului, fara critica, nu exista dezvoltare, iar eu apreciez critica constructiva.
Sper sa ne vedem si la alte evenimente (fi sigur ca te voi invita).
Multumesc inca odata pentru participare.
Multumesc si eu pentru invitatie si sper sa ne vedem cat mai des 😉
Si sa colaboram si in blogosfera, fii sigur ca eu te voi citi si ii voi citi pe multi care au participat azi. Asa ne dezvoltam…
Succes!
Scriind in graba, am observat o greseala la comentariul anterior.
Corecteaza tu din „Voi luat” in „Voi lua” 🙂
Ok, done 😉
Mă bucur că ai avut ce să culegi din această întalnire. Blogosfera primeşte, e loc pentru toată lumea!
Si eu ma bucur, John. Sper sa reusim sa facem ceva impreuna…
Nici eu nu am inteles de ce sa recurgem la un ONG, ideea de a start era a unei actiuni care sa ne aduca impreuna.
Ar trebui sa luam exemplu de la tine si de la Andrei care ati venit din afara orasului pentru o intalnire, mi se pare un gest care onoreaza ambele parti : si pe noi, dar si pe voi.
Haotik are dreptate, singurii care nu sunt bineveniti de obicei sunt doar cei care se pozitioneaza radical si aluneca in conflicte.
Desi e loc de oricine in opinia mea, inclusiv de radicali atata vreme cat se exprima in anumite limite.
Pana la urma, se pare ca nu recurgem la ONG-uri. Actiunea a inceput, pare a fi de succes (cu marea contributie a lui Kriogen), o actiune la care voi participa cu mare placere :).
Eu voi mai veni, in limita timpului. Poate par fortat sau snob, dar lipsa de timp ma determina sa ma implic in Social Media. Poate exact ce ne lipseste noua ca blog colectiv…
am vazut vestea lui Kriogen, chiar deosebita, mai ales ca a fost mult mai prompt decat ma gandeam eu. In plus cred ca e mai buna varianta asta mai simpla, fara ONG-uri.
Nu pari deloc snob, poate doar in masura in care cultura a devenit dovada de snobism. 🙂
Lipsa de timp e un dusman general, si fiecare trebuie sa ne selectam evenimentele la care participam in functie de criteriile personale.