Fred Vargas, Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!, Editura Seneca, 2021, traducere din franceză de Alina Marc-Ciulacu
La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), va apărea volumul Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu! de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).
Cunoscută pentru romanele sale polițiste de mare succes, scriitoarea franceză Fred Vargas (pseudonimul lui Frédérique Audoin-Rouzeau) explorează, în cea mai recentă carte a sa, Omenirea în pericol (Flammarion, 2019, 2020; Editura Seneca, 2021) viitorul planetei și al lumii vii, propunându-și să pună capăt „dezinformărilor cărora le cădem victimă” și să frâneze procesul industrial actual.
Într-un stil familiar și plin de umor, Fred Vargas ne avertizează – făcând apel la o vastă bibliografie în domeniu – că încălzirea globală este de-acum un pericol iminent și că resursele naturale ale planetei sunt pe sfârșite, așa încât singura soluție posibilă este să schimbăm direcția de mers a lumii noastre, să punem capăt poluării și creșterii economice a capitalismului. Cu alte cuvinte, să facem A Treia Revoluție:
„Dar iată-ne ajunși aici. La A Treia Revoluție. Care, față de primele două (Revoluția neolitică și Revoluția industrială), este foarte diferită, prin aceea că nu am ales-o. Ea a început deja, nu ne-a cerut părerea. Mama Natură a hotărât-o, după ce ne-a permis cu bunăvoință să ne jucăm cu ea vreme de decenii. Mama Natură, epuizată, pângărită, fără vlagă, ne-a închis robinetele. De petrol, de gaze, de uraniu, de aer, de apă”.
Omenirea în pericol e o carte ce se adresează publicului larg, îndemnându-l să se informeze cu privire la schimbările climatice și la epuizarea iminentă a resurselor naturale, și să acționeze responsabil – chiar înaintea politicienilor – pentru viitorul umanității.
Cărțile lui Fred Vargas au fost adaptate pentru cinema și televiziune, au fost traduse în 45 de limbi și s-au vândut în peste 10 milioane de exemplare la nivel mondial. În limba română i-au apărut romanele: Pleacă repede și întoarce-te târziu (2008), Omul cu cercurile albastre (2011), Tridentul lui Neptun (2011), Timpuri glaciale (2018), Când iese pustnica păianjen (2019).
Donald Robertson, Cum să gândești ca un împărat roman, Editura Seneca, 2021, traducere din limba engleză de Cristina Voinea
La Editura Seneca va apărea volumul Cum să gândești ca un împărat roman de Donald Robertson (traducere din limba engleză de Cristina Voinea). Donald Robertson este cunoscut ca psihoterapeut specializat în stoicism și Terapie Cognitiv-Comportamentală. Este specializat în tratamentul anxietății cu ajutorul Terapiei Cognitiv-Comportamentale (CBT) și în hipnoterapia clinică. A publicat zeci de articole în reviste de specialitate, dar și o serie de cărți, printre care: Stoicism and the Art of Happiness, Resilience: Teach Yourself How to Survive and Thrive in Any Situation, The Philosophy of Cognitive Behavioural Therapy: Stoic Philosophy as Rational and Cognitive Psychotherapy, The Practice of Cognitive Behavioural Hypnotherapy.
În Cum să gândești ca un împărat roman, Donald Robertson se adresează nu numai psihologilor și psihoterapeuților, ci și publicului larg, oferindu-i sfaturi practice și tehnici – inspirate de filosofia stoică antică – de a face față situațiilor de criză. Pornind de la biografia împăratului roman Marcus Aurelius, Donald Robertson ne oferă, în capitolele cărții sale, câteva răspunsuri la întrebările: „Cum să vorbești înțelept”, „Cum să-ți urmezi valorile”, „Cum să cucerești dorința”, „Cum să tolerezi durerea”, „Cum să scapi de frică”, „Cum să-ți stăpânești furia”.
Pentru Donald Robertson, descoperirea filosofiei stoice antice – filosofia ca mod de viață, cea care oferă o perspectivă practică asupra artei de a trăi înţelept – reprezintă un moment important în propria viață, dar și în cariera lui de psihoterapeut care apropie Terapia Cognitiv-Comportamentală de exercițiile mentale practicate de stoici:
„Cu alte cuvinte, vă invit să încercaţi să vă puneţi în locul lui Marcus Aurelius și să vă uitaţi la viaţă prin ochii săi, prin lentilele filosofiei sale. Să vedem dacă îl putem urma în călătoria pe care a făcut-o în timp ce el însuși devenea, cu fiecare zi, un stoic în adevăratul sens al cuvântului”.
