Aseară, 25 februarie, s-a încheiat cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, un eveniment de tradiție, devenit itinerant din cauza războiului și găzduit anul acesta la București. Au fost patru zile pline, în care publicul bucureștean a putut să asiste la un program de evenimente cu un format extrem de divers: de la lecturi publice până la dezbateri în jurul celor mai importante teme ale momentului în planul politicii mondiale, precum viitorul Europei sau lupta împotriva barbariei. Transmisiunile lecturilor publice și ale dezbaterilor, pe pagina de Facebook a festivalului: https://www.facebook.com/InternationalesLiteraturfestivalOdesa.
Despre arhitectura programului celei de-a IX-a ediții a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa și relevanța temelor a vorbit și E.S. Domnul Igor Prokopchuk, Ambasadorul Ucrainei în România, în discursul său din seara zilei de 22 februarie. Excelența Sa a ținut să își exprime bucuria cu privire la faptul că festivalul este găzduit la București, în România, una dintre țările-lider în susținerea populației ucrainene după izbucnirea războiului. De asemenea, Ambasadorul Ucrainei în România a îndemnat publicul să țină un moment de reculegere în memoria victimelor războiului din Ucraina pe care l-a numit „cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial”.
La finalul celor patru zile care au însumat peste 20 de evenimente, organizatorii celor mai importante festivaluri de literatură din România le-au transmis organizatorilor Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa câteva gânduri.
„Pentru a fi eficientă împotriva unei tiranii sau împotriva violenței, literatura trebuie să se afirme și să fie. Atât. Istoria ne-a tot arătat, de atâtea ori, că unui dictator îi e mai frică de cuvinte decât de orice. Literatura este o armă universală, căci granița limbii este iluzorie: de aceea, imperativul căruia i se supune este unul afirmativ, al acțiunii literare.
Mă bucur că literatura a invins încă o dată, iar Festivalul de literatură de la Odesa a putut continua la București”, a declarat Ioan Cristescu, președintele Festivalului Internațional de Poezie de la București (FIPB) și directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
Despre puterea literaturii de a-și găsi căi pentru a ajunge la public, dincolo de puterea armelor a vorbit și scritorul Lucian Dan Teodorovici, președintele Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași – FILIT: „Un festival precum acesta, care a mutat pentru câteva zile Odesa în București, este mai mult decât o manifestare literară, este înainte de toate o declarație de libertate. Însă, oricâtă bucurie a putut produce festivalul iubitorilor de literatură din România, îmi doresc ca în anii viitori (mulți și buni) să știu că se desfășoară acasă, acolo unde îi e locul. În deplină siguranță și în deplină libertate”.
„Sunt cutremurat, încă, de documentarul pe care l-am privit azi noapte, 20 de zile în Mariupol, film care, datorită curajului și vocației unor jurnaliști, arată cum un oraș se transformă, din cauza invaziei ruse, într-un infern. Odesa e în picioare, nu ca Mariupol și ale orașe ucrainiene ce au devenit ruine, dar viața ei este, iată, și în altă parte. Ca să poată trăi în continuare, festivalul de literatură din Odesa a trebuit să-și găsească un refugiu, la București. Solidaritatea a funcționat și de data asta, iar scriitorii și-au putut face auzite vocile. Lumea literaturii nu are, în fond, granițe, iar limbile diferite în care se scrie nu sunt bariere, ci culoare de întâlnire. În aceste zile, drumurile literaturii au dus către Odesa, via București. Am speranța că anul viitor festivalul se va desfășura acolo unde îi este locul, la el acasă, în pace”, a mărturisit Robert Șerban, președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM).
Din partea Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „Poezia e la Bistrița”, scriitorii Marin Mălaicu-Hondrari și Dan Coman și-au exprimat, de asemenea, încrederea în puterea literaturii de a cuceri oamenii mai puternic decât reușesc trupele să cucerească teritorii: „Literatura își vede de drum. Chiar și atunci când pare irelevantă, își demonstrează forța, cum s-a întâmplat și acum, de la Odesa la București. Forța ei nu stă în a cuceri teritorii, ci în a uni oameni. Festivalul de la Odesa continuă, asta contează și ne dă curaj”.
Scriitorul Radu Vancu, cel care a ținut discursul de deschidere al ediției din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Odesa, ne-a transmis încă un gând, de data aceasta din perspectiva managerului cultural – ca președinte al Festivalului Internațional „Poets in Transylvania” care are loc la Sibiu: „Festivalul de literatură de la Odesa a avut loc la București în zilele în care se împlineau doi ani de la războiul barbar declanșat de Rusia în Ucraina. Doi ani de eroism – în care Ucraina nu numai că n-a fost cucerită & aneantizată, ci a devenit stat candidat pentru admiterea în Uniunea Europeană. Și luptă mai departe pentru noi toți. Pentru lumea care crede în libertate & democrație – care va fi rămâne astfel (adică liberă & democratică) numai dacă Rusia e învinsă definitiv. Și va fi. Așa că a fi azi alături de Ucraina înseamnă a crede că specia umană are un viitor. Nu doar ca specie – ci ca una cu adevărat umană”.
Fondat în anul 2015, Festivalul internațional de literatură de la Odesa și-a propus să sublinieze efervescența culturală și caracterul internațional al orașului și să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa și de pe alte continente. Programul fiecărei ediții în parte exprimă acest deziderat, atât prin selecția scriitorilor invitați, cât și prin temele de dialog. O importanță deosebită în arhitectura programului festivalului o ocupă panoramarea spațiului cultural din zona Europei de Est și a regiunii Mării Negre. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul Festivalului internațional de literatură de la Odesa. Hans Ruprecht și Ulrich Schreiber conduc festivalul de la înființarea sa.
–-
Cea de-a IX-a ediție a Festivalului a fost susținută de Fundația Jan Michalski, EUNIC România, Culture of Solidarity Fund | European Cultural Foundation, PRO HELVETIA, Goethe-Institut București.
PARTENERI: Institutul Italian de Cultură București, Forumul Cultural Austriac, Centrul Ceh, Institutul Francez din România, British Council România, Ambasada Bulgariei în România, Cărturești, Universitatea din București, Muzeul Național al Literaturii Române, One World, Cinema Elevire Popesco.
PARTENERI MEDIA: Radio România Cultural, RFI Urcaina, Agerpres, Observator cultural, Scena9, IQads, LiterNet, Bookhub, Filme și cărți, Suplimentul de cultură, La Punkt, Agenția de carte
Cu sprijinul: Sâmburești, Aqua Carpatica | Comunicare: Headsome Communication
