Știrile săptămânii: Bogdan Suceavă despre Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi la Braşov, Ploieşti şi Târgovişte; Noutate Editura Herald: Calea Zen, de Alan Watts; Întâlnire cu Mircea Vasilescu, Mircea Cărtărescu și Ioan Stanomir despre ‘Cultura română pe înțelesul patrioților’, Editura Humanitas – marți, 15 ianuarie; Petronela Rotar și Ana Barton – întâlnire cu cititorii, la Librarium TNB; Nou in colectia Quinta Essentia: Alchimisti de-a lungul secolelor. Vietile celebrilor filosofi alchimisti; Un dolce far niente, la Teatrul Național din Iași, regia Catinca Drăgănescu; „Anul Cărții” debutează cu o conferință națională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești; Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani.
Bogdan Suceavă despre Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi la Braşov, Ploieşti şi Târgovişte
În perioada 14-16 ianuarie 2019, Bogdan Suceavă va susține un nou turneu de promovare dedicat celui mai recent roman al său, Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi, apărut în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, și în format digital.
Astfel, autorul își va întîlni cititorii din Braşov, Ploieşti şi Târgovişte, conform programului de evenimente de mai jos.
Bogdan Suceavă despre Avalon. Secretele emigranților fericiți
BRAŞOV
- Luni, 14 ianuarie 2019
- ora 18.00, Librăria „Șt. O. Iosif”(Strada Mureșenilor 14, Brașov)
Lansare de carte & ședință de autografe
Invitați: Adrian Lăcătuș, Ioan Șerbu
Moderează: Augusta Oniță
PLOIEŞTI
- Marți, 15 ianuarie 2019
• ora 17.00, Librăria Humanitas Ploiești (Piața Victoriei 3)
Lansare de carte & ședință de autografe
Invitați: Dan Gulea, Gabriel Eduard Vîlcu
TÂRGOVIŞTE
- Miercuri, 16 ianuarie 2019
- ora 18.00, Librăria Fragilistic Târgoviște (Blocul H8, Bulevardul Mircea cel Bătrân10)
Lansare de carte & ședință de autografe
Moderează: Tiberiu Niță
În august 1996, un tînăr matematician român aşteaptă pe aeroportul din Otopeni să înceapă lunga călătorie spre o nouă viaţă. A fost admis la doctorat la Michigan State University, unde urmează să lucreze cu unul dintre cei mai buni geometri din lume, după care se va întoarce în România şi va încerca să profite de avantajul experienţei sale. Acesta e planul, dar, cum se întîmplă de multe ori, viaţa lui îşi va schimba cursul pe nesimţite. Urmează examene ce par imposibile, zile şi nopţi de studiu, prea multă cafea, adaptarea la o altfel de societate, interacţiunea cu românii şi străinii din campus, dar şi un punct de cotitură privind viitorul, odată cu naşterea primului copil în America. Cum dorul de casă este eclipsat de dorinţa de a-i oferi celui mic o viaţă bună, tînărul se îndreaptă spre cel mai dificil examen dintre toate: candidaturile la sute de universităţi din SUA şi Canada, care necesită nervi de oţel şi credinţa neclintită că în cele din urmă îţi vei găsi postul potrivit şi un nou loc căruia să-i spui acasă. Romanul Avalon. Secretele emigranţilor fericiţi, cu o puternică tentă autobiografică, este un ghid de supravieţuire în mediul universitar american, o carte care ne învaţă că, dacă ai o bază academică solidă, un munte de pasiune pentru ceea ce faci şi un strop de optimism, poţi realiza orice ţi-ai propus.
Detalii despre autor, aici.
Noutate editoriala: Calea Zen de Alan Watts
Studiul introductiv in budismul zen al lui Alan Watts, scris cu o combinatie rara de prospetime si luciditate, a devenit un clasic in anii care i-au urmat publicarii. Cu un interes egal pentru cititorul obisnuit, dar si pentru studentul serios, Calea zen se afunda in originile si istoria zenului, explicându-i principiile si practicile cu o splendida claritate. Watts a vazut zenul ca pe „unul dintre cele mai pretioase daruri pe care Asia le-a dat lumii” si, prin eruditia si prin pasiunea sa contagioasa, a facut acest dar minunat de accesibil cititorilor de pretutindeni.
Nimeni nu ne-a dat o asemenea scriere proaspata si concisa a unei introduceri in intreaga istorie a gândirii budiste din Orientului indepartat asa cum a facut-o Allan Watts. Joseph Campbell
A inţelege aceasta inseamna a inţelege ca binele fara rau este ca susul fara jos şi ca a-ţi face un ideal din urmarirea binelui este ca şi cum ai incerca sa te descotoroseşti de stânga intorcându‑te mereu spre dreapta. Eşti constrâns astfel sa mergi in cerc. Alan Watts
Alan Watts s-a nascut in Londra, in anul 1915. Devine fascinat de Orient si incepe sa publice in Journal of the London Buddhist Lodge inainte de a scrie prima sa carte. Se muta la New York in 1938 si apoi la Chicago, unde va fi preot anglican timp de sase ani, inainte de a fi exclus din randurile preotimii. Se muta apoi la San Francisco, unde va preda la Academy of Asian Studies. Este influentat in conceptiile sale de D.T. Suzuki si Christmas Humpreys. Ulterior, ii va cunoaste pe Joseph Campbell si pe compozitorul John Cage. Alan Watts a fost profund atasat de filosofiile indiene (in special Vedanta si budismul), precum si de gandirea taoista. Scrierile lui vorbesc in special despre budismul zen. Devenit decan al Academy of Asian Studies din San Francisco, tine regulat conferinte si are frecvent emisiuni la radio. In anii urmatori, face numeroase calatorii in Japonia si Europa, unde sustine conferinte la cele mai importante universitati. Cu aceasta ocazie se intalneste cu C.G. Jung. In anii 1970, Alan Watts devine cel mai renumit interpret al gandirii orientale in Occident, atat prin cartile sale, cat si prin numeroasele sale emisiuni de radio si televiziune. Moare in 1973, lasand in urma o opera vasta.
Întâlnire cu Mircea Vasilescu, Mircea Cărtărescu și Ioan Stanomir despre Cultura română pe înțelesul patrioților
Vă invităm marți, 15 ianuarie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea volumului Cultura română pe înțelesul patrioților de Mircea Vasilescu, recent apărut la Editura Humanitas. La eveniment vor vorbi, alături de autor, Mircea Cărtărescu și Ioan Stanomir. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook.
„Citind foarte multe gazete din ultimii aproape 30 de ani (în special articolele scrise de intelectuali), mi s-a părut că detectez un soi de «mare dezordine culturală»: se scrie şi se vorbeşte mult despre «cultura română», dar adesea discuţiile nu se leagă, polemicile se pierd în reacţii emoţionale, iar diversitatea accepţiilor termenului «cultură» complică şi mai mult lucrurile. Presa culturală nu are impact dincolo de cititorii cultivaţi şi interesaţi, iar presa cea de toate zilele, reţelele sociale şi site-urile sunt un factor de amplificare a acestei «dezordini». Peste care pluteşte discursul patriotic, sentimental, emoţional despre «cultura naţională», «valorile noastre perene», «contribuţia culturii noastre la patrimoniul universal» şi alte asemenea formule utilizate până au devenit clişee, poncife, vorbe goale. Nu am pretenţia «să fac ordine». Nu-mi propun să dau soluţii. Încerc doar să pun întrebări şi să provoc reflecţii. O bună parte dintre zgomotele şi scandalurile tranziţiei ar fi fost mai bine temperate dacă pe deasupra societăţii româneşti ar fi plutit mai mult îngerul reflecţiei decât demonul de a afirma «tăria opiniunilor».“ – Mircea Vasilescu
MIRCEA VASILESCU este profesor la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, unde a înfiinţat şi a coordonat programele de master „Teoria şi practica editării“ şi „Studii literare“. Predă cursuri despre mass-media, politici culturale, marketing cultural, presă culturală. A fost redactor-şef al revistei Dilema veche între 1998 şi 2015, a iniţiat şi a organizat Festivalul Dilema Veche de la Alba Iulia. A fost membru în boardul editorial Eurozine (www.eurozine.com), reţeaua revistelor culturale europene (2008–2012). A publicat, între altele, volumele: „Iubite cetitoriule…“: Lectură, public şi comunicare în cultura română veche, Editura Paralela 45, Piteşti, 2001; Mass-comédia: Situaţii şi moravuri ale presei de tranziţie, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2001; Europa dumitale: Dus-întors între „noi“ şi „ei“, Editura Polirom, Iaşi, 2007; Eurotextes: Le continent qui nous sépare, MetisPresses, Geneva, 2010. A tradus din Michel Foucault, François Furet, Sergio Romano.
Petronela Rotar și Ana Barton – întâlnire cu cititorii, la Librarium TNB
Joi, 17 ianuarie, începând cu ora 18:30, Petronela Rotar și Ana Barton vin să stea la povești cu cititorii lor, în Librarium TNB (librăria din incinta Teatrului Național București) despre cele mai recente cărți – „Privind înăuntru” și „Nemuritorii de rând”, dar și despre cine sunt ele înainte să fie scriitoare. Vă așteptăm la o discuție despre feminitate și feminism, putere și vulnerabilitate, cărți și oamenii din spatele lor.
„O dată femeie. De două ori mamă. De trei ori soție. De șase ori scriitoare. Fost și actual client de terapie, viitor psiholog. Terapeut în formare. Om în formare, încă. Feministă. Vulnerabilă.” (Petronela Rotar)
„Acum 40 de ani, am învăţat să citesc. Viciul numărul unu. (…) Scriu în mod public de 25 de ani (…) 2014 este anul debutului meu literar, sigur, tardiv, dar am aşteptat să se coacă bine călimara. (…) Încerc să încep odată să învăţ să mă plictisesc (sic!). Lumea zice că e odihnitor.” (Ana Barton)
Despre autoare:
Petronela Rotar este printre cele mai bine vândute scriitoare din România, iar romanul „Orbi” a reprezentat o premieră pe piața editorială: a fost prima carte al cărei tiraj s-a epuizat încă de dinainte de lansarea oficială.
Ana Barton se bucură când vede oameni zâmbind citindu-i cărțile în stațiile de autobuz. Cea mai recentă carte a sa este romanul „Nemuritorii de rând“. Precedentele sunt un roman, „Jurământ de rătăcire”, și trei volume de proză scurtă: „Prospect de femeie”, „Mamifer” și „Pervazul lui Dumnezeu”.
Nou in colectia Quinta Essentia: Alchimisti de-a lungul secolelor. Vietile celebrilor filosofi alchimisti, din anul 850 pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, insotite de un studiu al practicilor alchimice, de Arthur Edward Waite
Lucrarea „Alchimistii de-a lungul secolelor” este un sui generis dictionar al alchimistilor celebri din lumea vestica pe perioada unui mileniu, in care ni se povesteste viata si opera lor, esecurile si reusitele in cautarea Pietrei filosofale si in practica Marii Opere.
Departe de a fi un tratat arid, cartea „curge” firesc, cititorul fiind introdus in acest misterios (si uneori controversat) domeniu al alchimiei pe baza diverselor circumstante istorice care si-au pus amprenta asupra vietii si lucrarii marilor alchimisti.
„Afla ca noi suntem legati prin juraminte puternice ca niciodata sa nu impartasim arta noastra vreunei persoane care, odata ajunsa in stapanirea ei, ar putea-o folosi pentru a insela lumea, iar orice rele pe care le-ar face aceasta persoana ar fi apoi puse pe seama adeptului care a dat dovada de imprudenta.” Eirenaeus Philalethes
„Laudat fie in veci Domnul Dumnezeul meu, care il ridica pe cel umil din noroi si care umple de bucurie inima celor care isi pun nadejdea in el, care le deschide credinciosilor, cu bunavointa, izvoarele blandetii sale si pune la picioarele lor cercurile lumesti ale tuturor fericirilor de pe pamant!” Nicolas Flamel
„Este cu siguranta adevarat ca, pentru introducerea sa in randul stiintelor, chimia le este indatorata alchimistilor, nu am motive sa pun la indoiala acest lucru; insa ea nu este indatorata in mod direct eforturilor principale ale alchimistilor insisi, caci munca lor obisnuita era una contemplativa, si nu una facuta cu mainile.
Alambicul, cuptorul, cazanul, retorta, oul filosofic etc. In care se spune ca ar fi avut loc fermentarea, distilarea, extragerea esentelor si a spiritelor si prepararea sarurilor nu sunt, draga cititorule, altceva decat omul insusi si daca vei incepe pe cont propriu sa studiezi si vei fi curat si cinstit si nu vei avea un alt indrumator decat Adevarul, vei putea sa descoperi cu usurinta ceva din filosofia hermetica; iar daca la inceput nu va fi decat «frica si cutremur», sfarsitul poate sa aduca o pace binemeritata.” A.E. Waite
Arthur Edward Waite (1857‑1942), poet, mistic si carturar, a fost unul dintre co-creatorii unui set faimos de Tarot, numit Rider-Waite, membru al Ordinului hermetic al Zorilor Aurii. A fost unul dintre primii care a realizat un studiu sistematic al istoriei ocultismului occidental (divinatie, magie ceremoniala, francmasonerie, rosicrucianism etc.).
Un dolce far niente, la Teatrul Național din Iași, regia Catinca Drăgănescu
Catinca Drăgănescu, pentru prima dată în echipă cu actorii Teatrului Național ieșean, cu o montare de excepție:
UN DOLCE FAR NIENTE (adaptare după VILEGIATURIȘII de Maxim Gorki).
Un spectacol multimedia, în ritmul unui montaj cinematografic, la granița show-ului, filmului și teatrului.
Noua producție va avea loc pe 13 ianuarie, ora 19:00, la Teatru³.
traducerea și adaptarea: Raluca Rădulescu
regia: Catinca Drăgănescu
scenografia: Ioana Pashca
video și light design: Dan Basu
orchestrație muzicală și sound design: Jean Victor Piloiu
distribuția: Andreea Boboc, Ionuț Cornilă, Emil Coșeru, Petronela Grigorescu, Tatiana Ionesi, Ada Lupu, Cosmin Maxim, Horia Veriveș
Foto: Odin Moise
Catinca Drăgănescu, regizorul spectacolului:
Pentru mine, spectacolul ăsta este despre ignoranţă şi autosuficienţă, despre cei pe care bunăstarea şi confortul i-au prădat de valori, despre idealuri decăzute şi multă, foarte multă, inerţie.
Nişte omuleţi mici şi plicticoşi, pe alocuri amuzanţi, pe alocuri ridicoli, ȋşi petrec verile la ţară, unde speră să uite de toate problemele de peste an şi să se relaxeze ȋn confortul multelor bunuri acumulate. Au bani, au statut social, au familii şi nu au griji. Nu vor să audă despre ce se ȋntâmplă ȋn lume, nu vor să ştie de probleme, nu vor să li se ţină teorii, vor doar să se simtă bine. Numai că e de ajuns ca unul dintre ei să ȋnceapă să renunţe la aparenţe pentru ca tot ceea ce părea la ȋnceput amuzant, să devină trist, dureros şi autoreflexiv.
Mă revoltă pasivitatea şi micimea morală care ne domină. Îmi repugnă lipsa de coloană vertebrală şi laşitatea. Cred că trăim ȋntr-o lume ȋn primul rând coruptă moral, incapabilă să se regenereze ȋn absenţa unei revolte faţă de sine ȋnsăşi. Confortul, suficienţa, vieţile călduţe par a omorî conşiinţa şi simţul critic. Este o plagă şi aşa cum se ȋntreba şi Gorki, mă ȋntreb şi eu dacă artistul poate rămâne indiferent la aşa ceva, sau dacă este ȋn ȋnsăşi esenţa sa să reacţioneze, să chestioneze; nu să vindece, dar să tragă un mare semn de exclamare.
Nu ne-am propus să facem un spectacol comod, ci unul provocator, care să ridice ȋntrebări. Care să ridice şi altora ȋntrebările pe care ni le punem şi noi.
UN DOLCE FAR NIENTE este o oglindă pusă ȋn faţa noastră, spectatori şi artişti laolaltă. Ne ȋntreabă pe un ton amar şi cinic, cine suntem şi dacă ne place cine am devenit.
Raluca Rădulescu, traducătoarea piesei, despre un proces de lucru deloc obișnuit:
Auzisem despre scenariul și filmul lui Peter Stein și Botho Strauss din 1976, despre montarea lui Alvis Hermanis de la Schaubühne sau despre cea de La Comédie Françise, dar conceptul Catincăi era atât de puternic și de bine argumentat, încât am preferat să evit orice contact cu alte variante înainte de a avea propria noastră versiune de text. De altfel, procesul de lucru nu a fost deloc unul obișnuit. Practic, am lucrat la patru mâini. Piesa lui Gorki, montată în întregime, ar însemna 6-7 ore de spectacol. Am renunțat la personajele și poveștile periferice. Abia am redus la jumătate. Am tradus, am scurtat, am rearanjat scenele, am rescris, am sintetizat, am comprimat. Supriza majoră a fost inteligența excesivă a replicii lui Gorki. Citești și ai senzația că multe replici nu conțin niciun fel de informație care ar afecta narațiunea, dar când renunți la ele, îți dai seama că se pierd sensurile, relațiile dintre personaje și coerența poveștii. Da, Gorki este un dramaturg de replică! Iar replica lui Gorki este vie și actuală azi, acum, aici. Adevărul din replicile lui Gorki este de cele mai multe ori și adevărul societății în care trăim. Însă ritmul impus de conceptul regizoral a făcut necesar ca textul să fie scurtat până în ultima clipă, iar precizia construcției spectacolului și inteligența replicii lui Gorki să îi oblige pe actori la o disciplină și concentrare maxime pentru a conține toată încărcătura personajelor și toate indicațiile regizorale, într-un text esențializat! Însă tot ce rămâne de văzut după joaca noastră de-a cuvintele, este jocul actorilor „de-adevăratelea”!
Următoarele reprezentații sunt programate pe 15 și 25 ianuarie.
Biletele se pot procura de la Agenția Teatrală (te. 0232 255999), de pe www.teatrulnationaliasi.ro, www.entertix.ro, www.myticket.ro sau la librăriile Cărturești și la punctele de informare de la Carrefour.
„Anul Cărții” debutează cu o conferință națională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești
Săptămîna viitoare, are loc la București prima conferință națională dedicată profesioniștilor în comunicare din editurile românești. Programată pe data de joi, 17 ianuarie 2019, începînd cu ora 10.00, la Salonul de Carte „Luceafărul” (Bulevardul Unirii nr. 10), conferința își propune să îi reunescă pe specialiștii în comunicare din editurile autohtone, în speranța creării unui cadru în care angajații departamentelor de comunicare să poată relaționa, să dezbată, să asculte și să se facă auziți, să caute soluții la problemele comune și să vină cu idei noi în domeniu. În plus, evenimentul le oferă oamenilor de comunicare din edituri ocazia de a participa la o serie de prezentări susținute de profesioniști din sfere care se intersectează cu domeniul publishingului de carte, explorînd tematici precum relația consultantului în comunicare cu media, relația cu distribuitorii, noile provocări aduse de digital și de noile tendințe în graphic design.
Inițiatorul proiectului este Headsome Communication, agenție de comunicare specializată în dezvoltarea de proiecte dedicate sferei culturii scrise, evenimentul fiind realizat în parteneriat cu Asociația Editorilor din România și Compania de Librării București, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale.
«Pe piata de carte autohtonă, comunitatea oamenilor de comunicare din edituri este una care însumează puţini membri, despre care se vorbeşte foarte rar și care se împarte identitar între cele două lumi la care se raportează – cea a oamenilor de cultură şi cea a consultanţilor în comunicare –, de multe ori, fără să aibă senzația că aparţin cu „acte în regulă” vreuneia dintre ele. Sînt oameni veniți în departamentele de comunicare din edituri dinspre cele mai variate specializări universitare (Litere, Limbi Străine, Istorie, Jurnalism și Științele Comunicării) și care, odată ajunşi aici, ajung să lucreze după fişe de post care, în 2018, păstrează destul de puţine elemente comune de la o instituţie la alta.
Avem convingerea că, în portofoliul de evenimente ale Anului Cărții în România, proiectul gîndit de noi poate fi un semn de încurajare pentru toți cei implicați în promovarea produselor editoriale, o ocazie de a se cunoaște și de a pune bazele unor proiecte viitoare. Succesul cărților pe piața de carte din România este legat și de succesul acțiunilor de promovare.» (Headsome Communication)
Organizatorii își propun ca, după acest proiect-pilot, să dezvolte și alte proiecte dedicate profesioniștilor în comunicare din edituri, la care să poată fi aduși specialiști din străinătate și specialiști de comunicare din alte domenii.
Despre organizator:
Headsome Communication este prima agenţie de comunicare din România dedicată proiectelor de promovare a lecturii.
Frankfurter Buchmesse, Goethe-Institut, Centrul Ceh, Ambasada Israelului în România, Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, Ambasada Suediei, British Cluncil, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, Fundaţia Traduki, Colegiul Noua Europă, Universitatea din Bucureşti, Compania de Librării Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române, EUNIC, Asociația Editorilor din România se află pe lista instituţiilor pentru care Headsome Communication a imaginat campanii de comunicare de-a lungul celor cinci ani de la lansare.
De asemenea, Headsome Communmication a inițiat proiecte proprii, precum Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara sau Gala Industriei de Carte Bun de Tipar.
Echipa le reunește pe Oana Boca Stănescu (fondatoare, consultat în comunicare, cu o experiență de 16 ani în promovarea de carte și cercetăror în domeniul literaturii digitale) și Ioana Gruenwald (manager de proiecte, cu o experiență bogată în diverse domenii ale pieței de carte românești și străine).
Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani
16.01-03.02.2019
Tur ghidat și discuții: sâmbătă 19.01, între 11.00 și 13.00
Producător: PostModernism Museum, curator Cosmin Nasui
Partener și gazdă: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Str. Londra nr. 39, București
Intrarea la turul ghidat este gratuită. Vizitarea expoziției este inclusă în prețul biletului de Muzeu. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între 10.00 și 18.00.
Facebook event: https://www.facebook.com/events/1580622278748725
Cu prilejul Zilei Culturii Naționale și cu ocazia celebrării a 130 de ani de la trecerea în neființă a lui Mihai Eminescu, proiectul „Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani” explorează rolul operei eminesciene în creația artiștilor vizuali din România.
Expoziția prezintă atât o selecție de opere de artă inspirate de scrierile lui Eminescu cât și o selecție de ediții ale operelor lui Eminescu (unele bibliofile) ilustrate de artiști români.
Expoziția reunește lucrări de grafică dedicate creației eminesciene semnate de artiștii: Nicolae Alexi, Aurel Bulacu, Constantin Baciu, Mircia Dumitrescu, Ligia Macovei, Tiberiu Nicorescu, Ion Panaitescu, Vasile Socoliuc, Done Stan, Mihu Vulcănescu și ilustrații de grafică de carte.
Proiectul „Eminescu în artele grafice contemporane – 130 ani” are și o componentă de cercetare a semnificației specifice acordate poetului național în funcție de perioadele istorice și politice în domeniile artelor vizuale. În această privință vor fi realizate patru video documentare cu istorici și critici literari și istorici și critici de artă, disponibile pe canalul de YouTube al Modernism.ro.
Scopul proiectului este de a explora expozițional modalitățile în care pe de-o parte opera lui Mihai Eminescu este o sursă de inspirație pentru artiștii vizuali și pe de altă parte de a reflecta asupra modului în care mitul poetului național este perceput și redat artistic în funcție de diferitele perioade istorice.
Eminescu între comunism și democrație
1989 a însemnat Anul Eminescu (anul centenarului) totodată și anul căderii comunismului în România. În multitudinea de manifestări culturale și expoziții organizate atunci, artiștii grafici români și-au adus contribuția prin realizarea unui grupaj de lucrări dedicate poetului național. Artiști precum Done Stan, Mircia Dumitrescu, Ligia Macovei, Constantin Baciu, Nicolae Alexi, Aurel Bulacu, Ion Panaitescu, Tiberiu Nicorescu, Vasile Socoliuc au realizat gravuri pentru operele eminesciene. Între activitățile publicistice ale anului 1989 menționăm aici albumul editat de Petre Popescu Gogan, „Ecouri eminesciene în arta plastică”, Editura Meridiane 1989, o lucrare de referință ce conține un inventar exhaustiv al lucrărilor de artă inspirate de opera eminesciană.
Detalii și imagini aici:
http://www.postmodernism.ro/eminescu-in-artele-grafice-contemporane-130-ani/
Proiectul face parte din DARE, un program inițiat în 2015 de PostModernism Museum: „Documenting, Archiving, Revaluing and Exhibiting the art produced in Romania in 1944-1989”. Programul consistă într-o serie de cercetări pluridisciplinare care analizează relația artiștilor români cu ideologii politice și climate sociale diferite, în perioada postbelică și comunistă 1944-1989. Programul include o serie de expoziţii cercetare, dezbateri, conferinţe și publicații care încearcă să reevalueze social și cultural fenomenul comunismului, cu ocazia aniversării, în 2019, a 30 de ani de la Revoluția Română din 1989. Conceptul inovator lansat de DARE este rezultatul unei viziuni pluridisciplinare istorice, antropologice, artistice și sociologice. Cercetarea expozițională prezintă surse documentare materiale de arhivă, memorabilia, filme, publicații, interviuri audio-video, în scopul de a deschide serios și în sens larg discuții și subiecte încă sensibile și tensionate din punct de vedere istoric, prin utilizarea expunerii, dezbaterii și publicațiilor ca mijloace de exprimare.
Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale
Producător: PostModernism Museum
Partener: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
PostModernism Museum (PMM) produce și promovează proiecte de cultură contemporană și dezvoltă programe de cercetare culturală, cu focus pe domeniul artelor vizuale. PMM este furnizor de servicii de training și consultanță în management cultural și publisher de materiale, studii și cărți. www.postmodernism.ro
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) s-a deschis publicului în anul 2003. Patrimoniul muzeului este constituit din peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX și reprezintă atât hărți ale regiunilor locuite de români și de strămoșii lor, cât și ale continentelor, hărți astronomice și planuri de oraș. Viziunea muzeului este de a crea legături între patrimoniu – educație – cultură, între trecut și prezent. MNHCV este un muzeu al publicului pasionat de aventura cunoașterii care va trăi experiențe de învățare unice într-un spațiu muzeal experimental și creativ. www.muzeulhartilor.ro
