Știrile săptămânii: Întâlnire cu Ioana Nicolaie și invitații săi despre Cartea Reghinei, bestseller Humanitas la Bookfest 2019; TRADO, de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad, Editura Nemira – tradus și lansat în Polonia; O brăileancă a reușit să adune peste 30.000 lei pentru a aduce un program de lectură în județul natal – pe 6 și 7 iunie, Miruna Meiroșu și Asociația Curtea Veche vor oferi cărți copiilor din 9 sate brăilene; ‘Orașul fetelor’ de Elizabeth Gilbert, cartea verii 2019 la Humanitas – din 5 iunie în librării; Cărțile autorilor britanici, în topul vânzărilor de la Bookfest 2019; Noutate Editura Herald: Povestea filosofiei – Vietile si ideile celor mai importanti filosofi occidentali, de Will Durant; Noutăți Editura Publica: biografia lui Robin Williams și o nouă carte Youngster; Lansarea romanului „Ministerul fericirii supreme“ de Arundhati Roy, un mozaic al Indiei contemporane, Editura Humanitas Fiction.
Întâlnire cu Ioana Nicolaie și invitații săi despre Cartea Reghinei, bestseller Humanitas la Bookfest 2019
Vă așteptăm marți, 11 iunie, de la ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea celui mai recent roman al Ioanei Nicolaie, Cartea Reghinei, bestseller Humanitas la Bookfest 2019.
La eveniment vor vorbi, alături de Ioana Nicolaie, jurnalista și scriitoarea Adela Greceanu, criticul literar Cosmin Ciotloș și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook*.
Reghina este un Iov feminin, dintr-un spațiu nord-transilvan, în care miraculosul se insinuează în ordinea comună, iar istoria recentă sugrumă destinele oamenilor. Este mamă a doisprezece copii, împreună cu care alcătuiește „un trup de o mie de kilograme“, plămădit din puține bucurii și insuportabilă suferință. Până la urmă, Reghina este mama universală.
Miza cărții Ioanei Nicolaie este să scoată la lumină, prin incursul faulknerian în interiorul unei minți care amestecă timpurile și emoțiile, o viață, un destin, o urmă pe care umanitatea personajelor ei o lasă (sau nu) în lume. Cartea nu se citește cu sufletul ușor, ci cu sufletul la gură. Narațiunea e densă, stratificată în episoade ce construiesc o viziune etnografică a marilor evenimente din viață (în definitiv, suntem în spațiul lui Rebreanu): o șezătoare, un pețit, o nuntă, prima noapte de dragoste, uluirea, durerea, rușinea, frica, prima bătaie primită de la soț, primul copil, următorii până la doisprezece. Viața unei femei, așa cum a fost ea.
Cititorul va întâlni cu emoție, de-a lungul romanului, diverse feluri de a-nțelege realitatea: orășelul Văralia, unde se petrec întâmplările din carte, are ceva din familiarul satului Prislop, din magia ținutului Macondo și din dramatismul vieții oamenilor în comitatul Yoknapatawpha, rămânând totuși un spațiu unic, nemaiîntâlnit, descris de autoare cu o iubire nesfârșită.
IOANA NICOLAIE a publicat volume de versuri (Poză retuşată, Nordul, Credinţa, Cenotaf, Autoimun – desemnat de USR Cartea Anului în 2013), antologia Lomografii, trei romane (Cerul din burtă, O pasăre pe sârmă, Pelinul negru – a obținut Premiul pentru proză al revistei Ateneu și a fost desemnat Cartea Anului în 2018 de către „Cititorul știe mai bine“, concurs inițiat de Librăriile Cărturești) și literatură pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik și mercenarii, Ferbonia, Vertijia și Călătoria lui Medilo). A fost nominalizată la premii naționale și internaționale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumele ei au fost traduse în bulgară, sârbă, suedeză și germană. A fost inclusă în douăzeci de volume colective românești și în numeroase reviste și antologii străine. Invitată pentru lecturi și conferințe la numeroase festivaluri naționale și internaționale de literatură. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a PEN România.
TRADO, de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad – tradus și lansat în Polonia
Volumul de poezie TRADO, scris la două mâini de poeta Svetlana Cârstean și poeta Athena Farrokhzad (de origine iraniană, stabilită în Suedia), va fi tradus în poloneză la editura Lokator și lansat oficial la Cracovia, în cadrul Milosz Festival. Evenimentul are loc pe 8 iunie, la Teatrul Național Stary.
Trado a apărut la editura Nemira în 2016. Este o carte sub formă de triptic, ce include în interior trei cărți diferite: cartea de poeme a Athenei Farrokhzad, cartea de poeme a Svetlanei Cârstean, care include și câteva texte din volumul Gravitație, precum și o a treia carte, eseul comun despre trădare, traducere, scris și iubire.
Apărută prima dată în Suedia în aprilie 2016, despre TRADO s-a spus că este o carte revoluționară, care schimbă paradigma. Ea a fost lansată în cadrul unui turneu de nouă zile, de-a lungul căruia autoarele, Athena Farrokhzad și Svetlana Cârstean au susținut zece lecturi publice și dezbateri, în Stockholm, Umeå, Uppsala, Göteborg și Malmö.
Athena Farrokhzad (născută în 1983) este poetă, critic literar, autoare de piese de teatru și traducătoare. Predă cursuri de scriere creativă. Cartea sa de debut, Vitsvit, a apărut în 2013 la editura suedeză Albert Bonnier, iar traducerea în limba română, realizată de Svetlana Cârstean, a fost publicată în noiembrie 2013, la editura Pandora M, sub titlul Albdinalb. Vitsvit a fost tradusă în numeroase limbi și a fost pusă în scenă de către regizoarea Farnaz Arbabi. În aprilie 2016, volumul Trado, scris împreună cu Svetlana Cârstean, a fost lansat în Suedia, de către editura Albert Bonnier în colaborare cu editura Rámus.
Svetlana Cârstean (născută în 1969) este poetă și traducătoare. A debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie, alături de T. O. Bobe, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Sorin Gherguț și Cezar Paul-Bădescu. Volumul de debut individual, Floarea de menghină, a apărut în 2008, iar în 2013 a fost publicat în Suedia la editura Rámus, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. Poemele sale au fost traduse în numeroase limbi. A lansat în 2015 volumul Gravitație, la Editura Trei. În aprilie 2016, volumul Trado, scris împreună cu Athena Farrokhzad, a fost lansat în Suedia, de către editura Albert Bonnier în colaborare cu editura Rámus.
O brăileancă a reușit să adune peste 30.000 lei pentru a aduce un program de lectură în județul natal
O campanie de strângere de fonduri inițiată de brăileanca Miruna Meiroșu, unul dintre membrii fondatori ai Asociației Curtea Veche, își propune să le ofere copiilor din județul Brăila cărți potrivite pentru vârsta lor, într-un efort de a promova cititul printre cei mici.
Asociația Curtea Veche este un ONG ce are ca activitate primară susținerea cititului în rândul copiilor, în special al acelora din medii defavorizate, prin organizarea constantă de ateliere cu pedagogi specializați și donații de carte în toată țara. În cei cinci ani de activitate a reușit să includă în programul de lectură „Cărțile copilăriei” peste 74.000 de copii din 34 de județe. Conform studiilor în domeniu, dintre copiii care se nasc în sate, doar 2% ajung să aibă studii superioare, iar gradul de analfabetism funcțional la nivel național ajunge la 45%.
Miruna Meiroșu, născută în Brăila, locuiește în București, unde este director de comunicare la Curtea Veche Publishing și vicepreședinte al Asociației Curtea Veche. „Sunt unul dintre brăilenii care au plecat de acasă cu gândul de a face mai mult și mai bine. În dorința de a aduce acasă mii de cărți noi, potrivite nivelului de înțelegere al copiilor, și cluburi de lectură atractive, mi s-au alăturat aproape 140 de foști colegi de liceu sau de școală generală, prieteni din țară și de peste hotare, colaboratori. Nu am făcut decât să demonstrez că fiecare dintre noi are puterea de a schimba ceva în jur, însă doar împreună putem fi o forță. Sunt extrem de emoționată și le mulțumesc tuturor, inclusiv firmelor care au fost extrem de generoase, de la editura Curtea Veche, care asigură donații pentru toți elevii liceului pe care l-am absolvit, până la partenerii la nivel național al Asociației, cum ar fi magazinele Real, și firmelor brăilene, precum Transemnal”, spune Miruna.
Campania de fundraising „De câți brăileni e nevoie pentru a da o șansă copiilor brăileni?” a fost pornită la finalul lunii aprilie 2019 pe platforma GalantOm și până în acest moment a reușit să adune peste 30.000 de lei. Pe 6 și 7 iunie, Miruna Meiroșu, împreună cu o echipă de pedagogi ai Asociației Curtea Veche, vor face vizite în școli unde vor dona cărți și vor avea discuții despre importanța cititului cu cei mici. Cei peste 2.000 de copii către care vor ajunge cărțile locuiesc în sate propuse de brăilenii care au contribuit la strângerea de fonduri: Ulmu, Mohreanu, Dudești, Zăvoaia, Viziru, Mărașu, Perișoru, Plopu și Oprișenești. Traseul include și o vizită la Colegiul Național “Nicolae Bălcescu” Brăila, vizită ce va avea loc pe 7 iunie începând cu ora 13.00.
„Pentru mine, educația a fost și este singura salvare pentru o viață mai bună și pentru un viitor sigur. Efectele lipsei de informare sunt unele care ne afectează pe toți și îmi doresc ca generațiile care vin din urmă să fie capabile să gândească pentru ele și să vadă clar lumea din jur.
M-a impresionat de multe ori în acești ani să întâlnesc copii care nu au nici măcar o carte acasă și m-a emoționat să văd, după un timp, rezultatele pe care le obții când deschizi o ușă copilului care nici măcar nu visează ce poate fi dincolo de ea.”
Pagina de fundraising va rămâne deschisă pe tot parcursul verii, scopul fiind continuarea acestor prime eforturi prin revenirea cu donații de carte, cluburi și ateliere de lectură în cât mai multe sate și comune din județul Brăila. Detalii pe asociatiacurteaveche.ro.
‘Orașul fetelor’ de Elizabeth Gilbert, cartea verii 2019 la Humanitas – din 5 iunie în librării!
„Viața este deopotrivă trecătoare și periculoasă, și nu are rost să-ți refuzi nici o plăcere sau să fii altfel decât ești de fapt.“
ORAȘUL FETELOR, noua carte a celebrei scriitoare americane ELIZABETH GILBERT, autoarea bestsellerului Mănâncă, roagă-te, iubește, va fi disponibilă din 5 iunie în România, la numai o zi de la lansarea ediției în limba engleză în SUA și Marea Britanie.
„Pur și simplu unul din cele mai bune romane pe care le-am citit în ultimii ani. […] Un roman-bijuterie, sclipitor.“ – Observer
Orașul fetelor de Elizabeth Gilbert, cartea verii 2019, este un roman delicios despre glamour, sex și aventură, despre o tânără care descoperă că pentru a fi om bun nu este neapărat nevoie să fii fată cuminte.
Elizabeth Gilbert se întoarce la ficțiune, cu o poveste de dragoste aparte, pe fundalul lumii teatrului newyorkez din anii ’40. Spusă într-un ritm alert, din perspectiva unei femei mai în vârstă care privește în urmă la propria tinerețe cu un amestec de bucurie și regret, Orașul fetelorexplorează teme ca sexualitatea și promiscuitatea feminină, dar și idiosincraziile iubirii adevărate.
În 1940, Vivian Morris are 19 ani și tocmai a fost dată afară de la Vassar College după o evoluție dezamăgitoare în primul an. Părinții, oameni cu stare, o trimit în Manhattan să locuiască cu mătușa ei, care deține Lily Playhouse – un teatru de varieté în centrul insulei. Acolo, Vivian face cunoștință cu un întreg univers de personaje neconvenționale și carismatice – animatoare mereu puse pe distracție, un actor sexy, o mare doamnă a actoriei, un Don Juan scenarist, o administratoare strictă. Când Vivian comite o greșeală care provoacă un scandal profesional, noua ei viață se răstoarnă cu susul în jos, iar consecințele le va înțelege de-abia ani și ani mai târziu. În cele din urmă însă, toate acestea o vor face să vadă cu alți ochi genul de viață pe care și-l dorește – și genul de libertate de care are nevoie. Mai mult, experiențele tinereții o vor conduce la iubirea vieții ei, o iubire cu totul ieșită din comun.
ELIZABETH GILBERT este autoarea bine-cunoscutei cărți de memorii Mănâncă, roagă-te, iubește, vândută în mai bine de 15 milioane de exemplare în toată lumea și tradusă în peste 46 de limbi, și a altor bestselleruri internaționale de ficțiune și non-ficțiune. Continuarea memoriilor ei, Și am spus da, a urcat direct pe locul întâi în lista bestsellerurilor The New York Times.
„Ambițios, extrem de îndrăzneț.“ – The Guardian
„Un roman deopotrivă amuzant, dur și incandescent.“ – The New Yorker
„Cuceritor și captivant. Un roman mare în toate sensurile cuvântului.“ – The Daily Telegraph
Cărțile autorilor britanici, în topul vânzărilor de la Bookfest 2019
La finalul celor cinci zile de Bookfest, bilanțul vânzărilor titlurilor semnate de autori de limba engleză este unul pozitiv, în contextul în care Marea Britanie a fost anul acesta țară invitată de onoare a salonului de carte, organizând peste 50 de evenimente, la care au luat parte 10 autori și 4 specialiști în publishing și industrii creative din Regat. Printre autorii invitați ai Marii Britanii la Bookfest, regăsiți și în topul vânzărilor, s-au numărat Ross Welford, Sarah Perry, Claire North, Fiona Mozley, Eugen Ovidiu Chirovici și Arabella McIntyre-Brown.
Standul de vânzare de carte pregătit de cei de la Cărturești pentru Marea Britanie a fost un succes pentru cunoscuta rețea de libării: „Bookfest 2019 a fost un eveniment ce (re)confirmă importanța cărtii în viața culturală autohtonă și în obiceiurile de consum cotidian. Ediția din acest an, deși desfășurată sub auspiciile unor condiții meteorologice potrivinice, nu a dezamăgit așteptările cu privire la interesul vizitatorilor față de cartea în limba engleză. Aproape 1000 de titluri au fost prezente la standul Marii Britanii în acest an, încercând, la o scară redusă, să reproducă diversitatea literaturii din UK & Commonwealth. Majoritatea autorilor invitați erau deja traduși în limba română (Sarah Perry, Claire North, Ross Welford, Claire Mackintosh, Arabella McIntyre Brown), ceea ce a asigurat o prezență constantă a publicului la evenimente. Consider că Bookfest 2019 a fost o experiență reușită pentru Cărturești. Drept urmare vom organiza în perioada urmatoare un «English Corner» dedicat autorilor invitați și ofertei de literatură engleză din rețeaua noastră”, a declarat Raul Pavel, coordonator de proiect Cărturești.
Topul celor mai vânduți cinci autori de la librăria Cărturești din cadrul standului Marii Britanii la Bookfest îi reunește pe: George Orwell, Claire North, Ross Welford, Virginia Woolf și J.K Rowling. Și în topul celor mai bine vândute cinci titluri domină tot George Orwell, cu Notes on Nationalism, urmat de: Claire North, cu First Fifteen Lives of Harry August, Fiona Mozley, cu Elmet, Heather Morris, cu The Tattooist of Auschwitz și Stephen Hawking, cu Brief Answers to the Big Questions.
Edițiile în limba română ale cărților semnate de autori britanici, în topurile de vânzări ale editurilor românești
De asemenea, bilanțurile editurilor autohtone arată faptul că multe dintre cărțile autorilor britanici s-au situat în topurile de vânzări de la Bookfest 2019.
Cele două cărți ale lui Ross Welford apărute în premieră în limba română cu foarte puțin timp înainte de Bookfest domină topurile de vânzări ale editurilor românești care le-au publicat: Călătorie în timp în compania unui hamster, apărută în traducerea Simonei Neagu la Corint s-a situat pe locul al doilea în topul general de vânzări al editurii, iar traducerea de la Vellant, Băiețelul de 1000 de ani (traducere de Aurelia Ulici), a fost cea mai bine vândută carte pentru copii a editurii la Bookfest 2019.
Melmoth, cea mai recentă traducere din opera scriitoarei Sarah Perry, roman considerat de criticii de la The Guardian drept „o capodoperă a goticului postmodern”, apărută recent în limba română, s-a clasat în topul 10 al celor mai bine vândute titluri la standul Editurii Nemira (traducerea cărții este semnată de Ioana Văcărescu). Cartea continuă, de fapt, succesul la public al primei cărți semnate de Sarah Perry, Șarpele din Essex, cartea anului la British Book Awards 2017.
Cărțile care îl au drept personaj pe simpaticul Elefant Elmer, serbat la Bookfest la aniversarea celor 30 de ani de când a fost creat de David McKee, s-a înscris în lista celor mai bine vândute cărți ale Editurii Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei. Tot la Editura Trei, edițiile în limba română ale romanelor lui Clare Mackintosh – Te las să pleci (traducere de Liviu Szoke), Te văd (traducere de Mihaela Ionescu) și Lasă-mă să mint (traducere de Mihaela Ionescu) – s-au bucurat de interesul cititorilor care au venit la stand, pentru a o întâlni pe autoarea lor preferată.
Eugen Ovidiu Chirovici, cunoscutul autor de thrillere și cărți pe teme politico-economice, stabilit de mai multă vreme în Marea Britanie, s-a întâlnit cu cititorii săi la Bookfest, în cadrul mai multor evenimente. Cărțile sale cele mai recente, Cartea oglinzilor și Cartea secretelor, apărute în traducere la Editura RAO, s-au situat pe locul al doilea în topul vânzărilor editurii, la recent încheiatul târg de carte.
Scriitoarea britanică stabilită în România, Arabella McIntyre Brown, prezentă și ea la Bookfest, a readus în atenția vizitatorilor volumul ei, apărut acum câțiva ani la Editura ALL, Din Liverpool în Carpați.
Și edițiile în limba română ale cărților lui Claire North, câștigătoarea Premiului World Fantasy Award 2017 și nominalizată pentru alte premii de profil, inclusiv Arthur C. Clarke Award, s-au bucurat de succes în rândul cititorilor români. Edițiile în limba română ale cărților sale, Primele cincisprezece vieți ale lui Harry August (traducere de Alexandra Fusoi) și Atingerea (traducere de Ioana Tudor), s-au numărat printre preferințele de lectură ale cititorilor Editurii Paladin, parte a Grupui Editorial ART.
Și cele mai noi traduceri în limba română ale unor autori britanici îndrăgiți de publicul cititor din România au cunoscut, de asemenea, vânzări consistente de-a lungul celor cinci zile ale salonului de carte: Mașinării ca mine de Ian McEwan (Polirom, traducere de Dan Croitoru), Ministerul fericirii supreme de Arundhati Roy (Humanitas Fiction, traducere de Alexandra Coliban), Swing Time, de Zadie Smith (Litera, traducere de Mariana Piroteală), Patrick Melrose, de Edward St Aubyn (Litera, traducere de Ciprian Șiulea) sau Fericire de Aminata Forna (Vellant, traducere de Mihaela Buruiană).
Noutate editoriala: Povestea filosofiei – Vietile si ideile celor mai importanti filosofi occidentali de Will Durant
Castigator al Premiului Pulitzer pentru non-fictiune in 1968, Will Durant este cunoscut pentru „povestile” sale erudite, prin care reuseste o inegalabila munca de popularizare a filosofiei si istoriei. Povestea filosofieieste o descriere concisa si remarcabila a vietilor si ideilor unor mari filosofi – Platon, Aristotel, Bacon, Spinoza, Voltaire, Kant, Schopenhauer, Spencer, Nietzsche, Bergson, Croce, Russell, Santayana, James si Dewey. Aceasta carte este una dintre cele mai reusite introduceri in filozofie care exista, fiind un instrument de nelipsit pentru oricine care vrea sa se familiarizeze cu istoria si dezvoltarea ideilor filosofice in Occident.
„Aceasta carte nu este o istorie completa a filosofiei. Este o incercare de a umaniza cunoasterea centrand povestea gandirii speculative in jurul unor personalitati dominante. Unele figuri mai putin importante au fost omise pentru a avea la dispozitie mai mult spatiu pentru cele alese. Astfel se explica absenta semi-legendarilor presocratici, a stoicilor, epicureicilor, scolasticilor si a epistemologilor. Autorul crede ca epistemologia a acaparat filosofia moderna si, in linii mari, a distrus-o; spera ca, la un moment dat, studiul procesului cunoasterii sa devina ocupatia stiintei si a psihologiei, iar filosofia sa redevina inteleasa ca interpretarea sintetica a intregii experiente mai degraba decat o descriere analitica a modului si procesului experientei insesi.”
„In mijlocul stiintelor incununate si devenite importante ca nicicand altcandva, in fiecare zi apar noi religii, iar vechile superstitii si-au recapatat terenul pe care-l pierdusera. Omul comun s-a trezit fortat sa aleaga intre o preotime stiintifica, murmurand un pesimism ininteligibil, si o alta teologica, murmurand sperante de necrezut. In aceasta situatie, functia profesorului traditional a devenit clara: aceea de a media intre specialist si restul lumii, aceea de a invata limba specialistului – asa cum specialistul a invatat limba naturii, pentru se debarasa de barierele care exista intre cunoastere si nevoie – si de a gasi pentru noile adevaruri cuvinte cunoscute, pe care oricine sa le poata intelege.”
„Povestea a incercat sa se faca mai placuta asezonandu-se cu ceva umor, nu atat pentru ca intelepciunea nu e inteleapta daca alunga veselia, ci si pentru ca un strop de umor, nascandu-se dintr-o privire in perspectiva, este o ruda mai apropiata cu filosofia; fiecare este sufletul celeilalte. Dar acest lucru le-a parut insuportabil carturarilor; nimic nu pare a-i jigni mai rau decat o carte care zambeste. Reputatia de a avea umor este distrugatoare pentru filosofi si politicieni; Germania nu i-a putut ierta lui Schopenhauer povestea lui Unzelmann si numai francezii au fost in stare sa recunoasca profunzimea din spatele spiritului si sclipirilor lui Voltaire.” Will Durant
William James „Will” Durant (1885-1981) scriitor, istoric si filosof american este cunoscut mai ales pentru lucrarea sa in 11 volume, The Story of Civilization, scrisa impreuna cu sotia sa, Ariel Durant, si publicata intre 1935 si 1975. The Story of Philosophy (Povestea filosofiei), publicata in 1926, a fost imediat remarcata si descrisa ca o lucrare inovatoare care ajuta la popularizarea filosofiei.
Povestea filosofiei s-a vandut in peste 2 milioane de exemplare in mai putin de 30 de ani si a fost tradusa in mai multe limbi. Impreuna, sotii Durant au castigat in 1968 Premiul Pulitzer pentru General Nonfiction, precum si cea mai inalta distinctie civila a SUA, Medalia Prezidentiala a Libertatii, in 1977.
Noutăți Editura Publica: biografia lui Robin Williams și o nouă carte Youngster
În mod tradițional, vedem istoria prin intermediul narațiunilor individuale sau naționale, însă aceste granițe sunt prea limitative. Istoria are loc la nivelul microscopic al atomilor, la nivelul vast al schimbărilor climatice planetare și la toate nivelurile intermediare.
Steven Johnson, un captivant povestitor, ia subiecte complicate și disparate, făcând ca evoluția acestora să devină inteligibilă. Explorează șase invenții-cheie și descoperiri care au modelat lumea modernă – sticla, frigul, sunetul, curățenia, timpul și lumina – și ne povestește… cum am ajuns aici!
De la locul în care trăim până la mâncarea pe care o mâncăm, de la ce producem și consumăm până la felul în care ne informăm sau ne distrăm, un cumul de lumi aparent fără nicio legătură între ele sunt legate prin eroii necunoscuți, ale căror întrebări, curiozitate și încăpățânare au condus la invențiile și reacțiile în lanț care continuă să modeleze lumea noastră modernă.
Plină de surprize și conexiuni care te pun pe gânduri, această adaptare full-color pentru tinerii cititori a bestsellerului Cum am ajuns aici va inspira cu siguranță următoarea generație de inovatori și creatori.
Toată lumea avea senzația că-l știe dintotdeauna, milioane de oameni apreciindu-i generozitatea spiritului, agerimea minții și speranța pe care o inspira. Când a dispărut, ne-am dorit cu toții să-l mai avem printre noi.
De la stilul său rapid de stand-up la impresionante interpretări, Robin Williams a fost un actor unic și un comedian inovator. Bazată pe mai mult de o sută de interviuri originale cu membri ai familiei, prieteni și colegi, precum și pe o cercetare atentă a arhivelor, cartea este o perspectivă nouă și originală asupra unui actor a cărui activitate a atins coarda sensibilă a unui număr colosal de oameni.
Amy Poehler: „Dave Itzkoff reușește să separe omul Robin Williams de mitul creat în jurul său, ajutându-ne să înțelegem de ce am fost fascinați și de unul, și de celălalt. Este o carte despre realitățile și suferințele din lumea comediei și despre prețul pe care îl are de plătit un suflet sensibil.”
Lansarea romanului „Ministerul fericirii supreme“ de Arundhati Roy, un mozaic al Indiei contemporane
Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 12 iunie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Ministerul fericirii supreme de Arundhati Roy, bestseller Bookfest 2019, recent apărut în colecția Raftul Denisei, coordonată de Denisa Comănescu. Vor vorbi despre roman Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare, Alexandra Coliban, traducătoarea romanului, Ana Maria Caia, jurnalist cultural și Simona Preda, critic literar. Moderatorul evenimentului va fi Denisa Comănescu, director general al Editurii Humanitas Fiction.
La douăzeci de ani de la cartea ei de debut, Dumnezeul lucrurilor mărunte, care a câștigat Booker Prize în 1997, scriitoarea indiană a revenit la literatură cu mult așteptatul roman Ministerul fericirii supreme. Arundhati Roy ne dăruiește, cu același amestec irezistibil de furie și tandrețe, un mozaic al Indiei contemporane, într-o amplă simfonie literară închinată celor care, răniți de lumea dezumanizată, sunt salvați de iubire și speranță.
Ministerul fericirii supreme ne poartă într-o călătorie care se întinde pe mai mulți ani, ieșind din mahalalele înghesuite ale vechiului Delhi, trecând prin noua metropolă înfloritoare și ajungând în Valea Cașmir și pădurile din India Centrală, unde războiul e pace, iar pacea e război și unde, din când în când, se declară „normalitatea“.
După ce iese atât învingătoare, cât și învinsă din lupta cu propriul corp, Anjum, hijra născută Aftab, își începe cu adevărat viața într-un cimitir, departe de tumultul pestriț al Delhiului. Povestea ei se împletește cu cea a lui Tilo, fermecătoarea și rebela arhitectă devenită activistă, și a celor trei bărbați îndrăgostiți de ea, toți jucând câte un rol în diverse etape ale conflictului din Cașmir, altă dramă a dezbinării. Țesătura amplă și complicată, pe alocuri întunecată, dar sclipind dintr-o multitudine de unghiuri, e întregită de o sumedenie de personaje dezrădăcinate, rănite, neconsolate, victime colaterale ale mărețului proiect de renaștere a Indiei. În micile lor regăsiri și victorii întrezărim speranța, încrederea în nesecata capacitate a lumii de a se autovindeca.
Arundhati Roy este scriitoare, iar romanul ei din 1997 Dumnezeul lucrurilor mărunte (The God of Small Things; Humanitas Fiction, 2018) a fost distins cu Booker Prize, fiind tradus în peste 40 de limbi. Roy s-a născut în 1959 la Shillong, India, și a facut studii de arhitectură la Delhi, unde locuiește în prezent. A publicat, de asemenea, o serie de eseuri, între care Listening to Grasshoppers (2009), Broken Republic (2009), Walking with the Comrades (2011), Capitalism: A Ghost Story (2014) și Things That Can and Cannot Be Said (2016), pe care îl semnează împreună cu John Cusack. Arundhati Roy a primit Lannan Cultural Freedom Award în 2002, Norman Mailer Prize for Distinguished Writing în 2011 și Premiul Ambedkar Sudar în 2015. În 2017, publică al doilea roman, Ministerul fericirii supreme (The Ministry of Utmost Happiness; Humanitas Fiction, 2019), nominalizat la Man Booker Prize și finalist al National Book Critics Circle Award în același an.
Accesul la eveniment este gratuit, în limita locurilor disponibile, în baza unei rezervari prin eventbook.
