Invitatul cu nr. 16 în cadrul Anchetei „Călătorii literare”, o serie de interviuri de sezon cu scriitori români contemporani, este George C. Dumitru.
George C. Dumitru (n. 1978) este prozator, absolvent de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, ASE București, fondator al companiei de tehnologie DirectVision. A debutat editorial, după mai multe apariții în publicații și antologii (Respiro, 2003; Orașul, 2016), cu volumul de proză scurtă Poveste cu o fată (2010). Au urmat Mișcarea de rezistență (roman, 2013), Sub mâinile mele (povestiri, 2014), Tenebre (povestiri, 2017), …și toate zilele de azi (roman, 2021). Povestirea sa „Opulență” a fost tradusă în italiană și inclusă în antologia Pensi che ci saremmo potuti conoscere in un bar?, apărută la Caravan Edizioni în 2010. Cea mai recentă carte publicată este Fericire, Editura Polirom, colectia EGO Proza.
– Este pasionat de călătorii scriitorul George C. Dumitru?
In general da, desi de cand cu pandemia, marturisesc ca am stat mai mult in casa, iar daca am calatorit, a fost in Romania.
– Cum ar trebui să fie călătoria perfectă pentru scriitorul George C. Dumitru?
Relaxanta, ideal cu masina, ideal cu familia si cativa prieteni. Cateodata apreciez plecarile cu copiii, alteori prefer fara, pentru o relaxare totala.
– Care a fost însă călătoria reală, pe care ai făcut-o, care s-a apropiat cel mai aproape de perfecțiune?
Cele in Thassos – am condus undeva la zece ore, am avut masina pe insula si asta ne-a oferit o libertate de miscare. Am mers acolo de cel putin patru ori si as mai merge. Imi plac plajele, mancarea, atmosfera, totul.
– Ce cărți de călătorie a citit în copilărie și adolescență George C. Dumitru?
Destul de putine, nu ma omor dupa carti de calatorie. Cred ca ultima a fost Andre Gide, Calatorie in Congo, dar eram prin facultate cand am citit-o. Altfel, nu stiu: Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte?
– Acum, la maturitate, care sunt cărțile preferate de călătorie ale scriitorului George C. Dumitru?
La fel ca in tinerete: destul de putine. Desi imi place sa calatoresc in vacanta (si nu ma omor dupa calatoriile de afaceri), nu sunt un mare fan al cartilor de calatorie. Prefer sa vad locurile cu ochii mei, sa ma bucur de experienta proprie. Apreciez insa pasajele descriptive din romane, cu prezentarea anumitor locuri in care se afla personajele lor, asta da. Dar o carte strict de calatorie acum m-ar plictisi.
– Faci călătorii literare? Ai cărți-model (nu ghiduri de călătorie, ci beletristică) în funcție de care îți planifici călătorii?
Nu. Iau carti cu mine in vacante, normal. Citesc mult, imi place sa ma pierd in sezlong daca sunt la mare si sa citesc intreaga zi. Insa nu imi aleg catile in functie de destinatie si nici invers. Pur si simplu iau cu mine ce citesc in momentul respectiv, sau ce am in plan, bucurandu-ma de timpul liber.
– Știu că sună clișeistic, dar ce cărți ai lua (nu neapărat) pe o insulă pustie sau într-o călătorie în locul tău de suflet, fie că e vorba de o insulă grecească sau caraibiană, fie în Provence sau Veneția?
Greu sa raspund. Asta pentru ca nu am neaparat o lista scurta de carti preferate, imi plac si mi-au placut multe, in decursul timpului. Important e ca as avea carti la mine. Daca m-as nimeri pe o insula pustie, poate ar fi bine sa am si un Robinson Crusoe, m-ar ajuta experienta lui de supravietuire. Altfel, as indesa cat de multe pot in geanta, sa nu ma plictisesc.
– Cărțile tale îndeamnă la călătorii și spre ce orizonturi? Care dintre cărțile tale se potrivesc cel mai bine pentru a fi luate în concediu?
Nu as putea spune ca am carti care indeamna la calatorii. Insa si povestirile din “Fericire”, si romanul “…si toate zilele de azi” se pot considera lecturi potrivite in calatorii, se citesc usor, sunt amuzante, relaxante.
– Unde vei călători vara asta, atât fizic, cât și literar?
Mi-am propus sa merg prin Europa: Budapesta, Viena, Praga. Cu trenul. Sa vedem ce iese.
