El reino (2018) – Jocuri de putere
Regia: Rodrigo Sorogoyen
Distribuția: Antonio de la Torre, Mónica López, Josep Maria Pou
‘El reino’ este titlul original al filmului regizorului spaniol Rodrigo Sorogoyen, care a dominat ceremonia Premiilor Goya pentru filmele realizate în anul 2018. Titlul se traduce cu ‘Regatul’ și cred că este importantă semnificația lui, deși a fost tradus altfel (și incorect) pe piața de limbă engleză. Avem de-a face în acest film cu prăbușirea unui regat și destrămarea ordinii sale morale și legale. Regatul este viața și lumea lui Manuel López-Vidal, un politican corupt dintr-una dintre provinciile Spaniei. ‘El reino’ este un thriller politic bine scris și interesant făcut, dar căruia parca îi lipsește ambiția de a fi mai mult decât atât.
Manuel, eroul principal din ‘El reino’ este ceea ce în Romania s-ar numi un ‘baron local’. În viața publică este consilier municipal și de el depind aprobările unor proiecte finanțate din fonduri europene. În viața particulară este înconjurat de familii care par a aparține aceleiași clase politice, ducând o viață de lux: iahturi, vilă decorată cu artă modernă, restaurante elegante. Tot sistemul pare să-i aparțină sau să lucreze în favoarea sa: funcționarii municipali, presa, avocații, ceilalți politicieni, toți par să fie îndatorați unii altora. Atunci când este însă declanșată o anchetă legată de utilizarea fondurilor europene, este suficient să apară o singura crăpătură în acest edificiu aparent de neclintit (un martor, o înregistrare) pentru ca întreg eșafodajul să înceapă să se destrame. Manuel va fi părăsit de unul după altul dintre colegii de partid, abandonat de tovarășii de afaceri pe care-i considera prieteni și va trebui să-și puna și familia la adăpost în străinătate. Regatul se prăbușește în câteva zile. Manuel este însă un luptător și nu va ezita să folosească orice mijloc – relațiile cu televiziunea, colaborarea cu anchetatorii, spargeri pentru a sustrage documente, șantajarea șefilor de partid – pentru a salva ceva din el.
Cunoșteam perechea formată din regizorul Rodrigo Soroyen și actorul Antonio de la Torre din filmul lor precedent ‘Que dios nos perdone’, un excelent thriller psihologic inspirat din viața și activitatea a doi anchetatori de poliție. ‘El reino’ este și el un thriller inspirat din viața Spaniei de astăzi, dar accentul este pus aici pe aspectele politice. Din punct de vedere cinematografic filmul este foarte bine realizat. Cinematografia lui Alejandro de Pablo, de multe ori cu aparatul de filmat pe umeri în spatele personajului, ne plimbă prin coridoarele puterii politice și ale serviciilor de investigații, sau îl însoțește pe Manuel López-Vidal pe iahturile de lux sau în incursiunile sale în locuri mai întunecate. Muzica lui Olivier Arson folosește generos efecte electronice pentru a sublinia momentele de tensiune. Antonio de la Torre este un actor excelent și potrivit rolului.
Și totuși am ieșit de la vizionare cu senzația că acest thriller politic putea să ofere mai mult. Poate că problema este personajul principal care nu iese niciodată din tiparul lichelei politice corupte, care atunci când dă de necaz este capabil de orice mârșăvie pentru a-și salva propria piele. Spre deosebire de filmul precedent lipsește adâncimea psihologică, lipsesc surprizele. Tot așteptam o întorsătură care să ne arate o față mai umană a personajului, remușcare, asumare de responsabilitate. Nu se întâmplă. Poate că așa sunt oamenii din această categorie în realitate. Și uneori și în filme, sau cel puțin în acest film.
Nota: 6/10
(Sursă fotografii: IMDb.com, https://www.nairmillos.com/el-reino-2018/)
