The Town (2010) – Orasul
Regia : Ben Affleck
Scenariul Peter Craig, Aaron Stockard, Ben Affleck (Chuck Hogan – romanul “Prince of Thieves”)
Distributia: Ben Affleck, Jeremy Renner, Rebecca Hall, Jon Hamm
In tripla ipostaza, de scenarist, regizor si interpret, Ben Affleck vine cu o productie serioasa, elaborata si muncita temeinic si care, din fericire, nu exceleaza prin violenta si sex, ci se apleaca cu finete asupra psihologiei sociale determinanta in evolutia americanilor de extractie irlandeza. Mapa de presa subliniaza ideea acestei pelicule prin cuvintele urmatoare: “La suprafaţă, pare un film cu gangsteri, dar în fond este povestea unui individ care încearcă să iasă din acest mediu şi să-şi schimbe radical viaţa. Accentul cade pe influenţa mediului în care creştem şi pe cazul copiilor nevoiţi să plătească pentru greşelile părinţilor. Cred că mulţi oameni se pot regăsi în această poveste, chiar fără legătură cu criminalitatea.” Iar Ben Affleck ne impartaseste ca “Am făcut o muncă de documentare foarte minuţioasă – am vizitat închisori, am vorbit cu foşti spărgători de bănci şi cu specialişti de la FBI. Intenţia noastră a fost să realizăm un film cât mai autentic şi credibil.”.
Si intradevar, rezultatul este credibil, mai ales in ceeace-i priveste pe cei patru membrii ai bandei de spargatori de banci, la care se adauga figura sinistra a “nasului”, Florarul – creierul si initiatorul a numeroase jafuri, talharii si crime. Povestea e scrisa cu o sobrietate si un ritm alert bine temperat, iar personajele intra in actiune motivat, precum instrumentele intr-o orchestra care interpreteaza o compozitie inspirata. Singura partitura mai putin credibila, din punctul meu de vedere, a fost a lui Claire Kessey, interpretata de Rebecca Hall – directoarea sucursalei bancare unde grupul celor patru jefuitori isi executa cadrilul in debutul filmului. Si aceasta pentru ca – daca fiecare dintre protagonistii celebrului Charlestown, au cate un background socio-psihologic, care odata dezvaluit spectatorului, devine justificant pentru traiectoria lor comportamentala, Claire nu reuseste sa ne prezinte decat o mare nevoie naiva de a-si investi increderea totala intr-un necunoscut, chiar daca acesta are imbatabilele date fizice ale lui Doug (Ben Affleck). Sau poate doar mie mi s-a parut asa, dovada fiind faptul ca totusi, eroina a avut un oarece feeling corect privind cutele aparent ascunse ale caracterului lui Doug MacRay.
Dincolo insa de constructia tip thriller, de ritmul antrenant, captivant, de analiza inteligenta, realista si plina de dramatism a conjuncturilor rezultate din ideea <suntem ceea ce suntem – pentru ca venim de unde venim>, filmul nu poate fi uitat prea repede dupa vizionare, datorita interpretarii pline de profunzime a lui Jeremy Renner (James Coughlin), Ben Affleck (Doug MacRay) si Pete Postlethwaite (Fergus Colm – Florarul), o tripleta de actori, care coaguleaza magistral mesajul psiho-social, plin de tristete si de emotie, dar in final, plin de speranta, al filmului. Confruntarea dramatica si decisiva dintre fortele legii conduse de agentul special F.B.I. Adam Frawley (Jon Hamm) si grupul de jefuitori este credibil construita tocmai prin faptul ca niciuna dintre cele doua parti ale baricadei nu este idealizata, realitatea amara si frusta distruge vieti, dar nu anihileaza fenomenul. Ba chira – si Doug devine criminal, chiar daca exista justificarea uciderii intru dreptate.
Imaginea acestei productii, semnata de Robert Elswit vine sa completeze intr-o maniera coerenta si mai ales de bun gust, acest mesaj al intelegerii unei felii de viata credibila. Si coloana sonora a filmului, muzica originala a lui David Buckley si Harry Gregson-Williams (cu vechi state de serviciu, inclusiv la GoneBabyGone), alaturi de piese interpretate de Slaine (Albert ‘Gloansy’ Magloan – unul dintre cei patru spargatori), Jason Derulo, Ray LaMontagne, Rhaphael Tarpley – confera acestui film exact dramatismul, sobrietatea si plastica potrivite.
Si pentru ca aceasta reusita (nu extraordinara – dar o reusita) a filmului – se afla sub mana lui Ben Affleck, se cuvine sa spun ca – aflat la a treia productie pe care o regizeaza, notabila a fost prestatia si de la “Gone Baby Gone” (2007) cu recunoasteri la: “Austin Film Critics Award for Best First Film”, ”Chicago Film Critics Association Award for Most Promising Filmmaker”, ”Hollywood Film Festival Award for Breakthrough Director of the Year”, ”National Board of Review Award for Best Directorial Debut”, ”Nominated—Online Film Critics Society Award for Best Breakthrough Filmmaker”, Affleck face dovada unui serios si dedicat profesionist pe deplin format, de la care in mod sigur avem ce astepta in viitor.
3 comments