The Lion King (1994)

The Lion King (1994) – Regele leu
Regia: Roger Allers, Rob Minkoff
Voci: Matthew Broderick, Rowan Atkinson, Jim Cummings, Whoopi Goldberg, Jeremy Irons

Desi este o productie a studiourilor Disney, cu toate calitatile care le implica acest lucru, “The Lion King” este departe de reteta clasica a marilor succese brevetata de celebra casa de productie.

Mai intai se deosebeste prin faptul ca nu este o adaptare a unui basm celebru si nici a unei povesti pentru copii, evitad astfel cliseele care s-au constituit in tot atatea succese ale acestui studio de-a lungul timpului, scenariul original gasindu-si inspiratia in surse narative precum Hamlet sau Odiseea.

Inovator este si mesajul moral, mai bine zis lipsa acestuia. Nu gasim in aceasta productie nici o dragoste care invinge toate obstacolele, nici un mesaj de genul ” crede in fortele tale si cu siguranta vei reusi”, dimpotriva, filmul vorbeste despre predestinare, despre acceptarea evenimentelor traite, despre invataminte are trebuie trase din trecut, de acceptarea si judecarea propriilor greseli.

Prin mesaj, prin subiect, avem de-a face cu cel mai serios film Disney cuprinzand scene rupte din viata, tradare, pericol si moarte, situatii de viata pe care Simba, personajul principal le traieste, invata sa desprinda invataminte din ele, sa-si invinga temerile.

Povestea incepe cu o adunare a animaleleor din regat care vin spre a-l vedea pe nou nascutul Simba, printul mostenitor, fiul lui Mustafa, marele Rege Leu. Inca din acest tablou de debut nu putem sa nu remarcam superba animatie si muzica perfect aleasa pentru a marca momentul festiv(impresionanta interpretare a muzicii folk africane). Vedem apoi cum Simba descopera lumea, fascinat fiind de tot ce-l inconjoara, inclusiv de personajul negativ, unchiul Scar, cam complotist dealtfel si ravnind la statutul lui Mustafa.Odata cu nasterea lui Simba, Scar isi vede planurile amenintate, insa nu isi pierde speranta ca ceva rau se va intampla si pozitia lui se va schimba. Si, ca in orice poveste, cu ajutorul altor personaje “rele”- hienele – momentan exilate in indepartatele si intunecatele regiuni ale regatului, Scar face raul sa se intample.

Ca si personaj negativ Scar este impresionant realizat, depasindu-i cu mult ca intensitate pe Mustafa si Simba. Este dealtfel personajul central al povestii, cel mai conturat, care atrage toata atentia asupra sa, ajutat fiind si de maiastra interpretare a lui Jerremy Irons.Tradator, complotist, rece, fara inima, personaj sinistru emanand remarci acide, prin maniera sadica in care provoaca moartea lui Mustafa si il determina pe Simba sa se creada vinovat de cele intamplate, se claseaza cu succes in galeria personajelor negative de referinta in filmografia Disney.

La fel de interesante si foarte bine individualizate sunt si hienele pe care este imposibil sa nu le remarcati mai ales in scena in care topaie in jurul lui Mustafa si rad de acesta. Aproape ca sunt prea placute ca si personaje aceste hiene, departe de scopul lor negativ pe care ar trebui sa-l intrupeze. Sunt cinice, de acord, dar statutul lor de personaje exilate le da dreptul sa fie astfel si devin deodata simpatice in cinismul lor.

Impresionant este si decorul maiestuos african, o adevarat opera de arta cu care Disney a inceput sa ne obisnuiasca in filmele sale. Arta vizuala, interesul pentru efecte vizuale depaseste animatia in aceasta productie impletindu-se spectaculos in scene precum cea a pasarilor in zbor peste cascada, in prima parte a filmului, cea redand panica animalelor din jungla sau cea in care personajele se contureaza din nisip.

Regia este alt domeniu in care aceasta productie exceleaza, remarcandu-se in special prologul care curge lent, permitand intrarea in scena a personajelor si se schimba in dramatic pe masura ce actiunea evolueaza si ia amploare.

“The Lion King” cuprinde momente de distractie si de umor dar mai mult decat atat are o natura mult mai grava, destinata mai mult adultilor. Vorbeste despre vinovatie si despre rascumparare, despre cat de greu este de a scapa de umbra trecutului. Simba este facut sa creada ca a provocat moartea tatalui sau. Incapabil sa depaseasca aceasta trauma, alege calea exilului, a anonimatului, insa aceasta alegere nu-l ajuta sa scape de trecut. Ravasit de vinovatie si neputincios, Simba capata curaj sa infrunte realitatea, abia dupa ce fantoma tatalui sau ii da indicatiile necesare pentru a face fata uzurpatorului unchi Scar, devenit tiran peste jungla, conducand suflarea animala cu o mana de fier.

Filmul cuprinde si scene de o duritate deosebita, mai ales daca ne gandim ca fiind pelicula animata, se adreseaza in special celor mici. Bataia intre cei doi lei, precum si moartea lui Mustafa, accentuata si punctata si prin imagini si prin muzica, ne duce cu gandul la alta productie dramatica a aceluias studio si anume “Bambi”.

Avem parte si de o poveste de dragoste, intre Simba si leoaica Nala, insa aceasta este trecuta in plan secundar, primordiala fiind tema evolutiei personajului principal catre maturitate, confruntarea cu vinovatia si teama asociata acesteia.

Asa cum ne-am obisnuit de-a lungul timpului si coloana sonora a acestui desen animat reuseste sa depaseasca obisnuitul. Se remarca “I just can’t wait to be king”, “Hakuna matata”, “Be prepared”, “Circle of life” si ” Can you feel the love tonight” care au devenit tot atatea succese ale cuplului Elton John-Tim Rice.

De altfel prologul filmului avand coloana sonora “Circle of life” este un spectacol vizual pe care multi critici l-au considerat, pe buna dreptate, succesiunea cea mai uluitoare de secvente vazuta vreodata intr-un film de animatie.

Cu fiecare pelicula realizata, Disney reuseste sa largeasca orizonturile animatiei inca putin. “The lion king” este cel mai matur film produs de aceste studiouri pana acum, creat cu scopul clar de a fi si pe placul adultilor nu numai al copiilor.Din fericire cei care in mod normal se feresc de desene animate, daca isi vor depasi prejudecatile si vor viziona aceasta productie, vor putea aprecia si singuri ca a meritat cu siguranta, nu degeaba a fost inclus in lista celor 1001 filme care merita vazute intr-o viata.

Nota: 9.5/10