Rango (2011)
Regizor: Gore Verbinski
Story: John Logan, Gore Verbinski şi James Ward Byrkit
Scenariul: John Logan
Voci: Johnny Depp, Isla Fisher, Abigail Breslin, Alfred Molina, Bill Nighy, Harry Dean Stanton, Ray Winstone, Timothy Olyphant
Ro Image ne-a onorat si de aceasta data, cu o invitatie la vizionarea pentru presa a ultimei creatii a renumitului Gore Verbinski. Sunt inca sub influenta peliculei animate, incercand sa-mi clarific mai intai daca mi-a placut sau nu, ce am vazut. Pe drumul spre casa m-am tot intrebat care personaj mi s-a parut mai simpatic si inca n-am ajuns la nici o concluzie. Desi animatia este remarcabila si fiecare erou este bine conturat, niciunul nu este placut la infatisare, toate sunt caraghioase, zugravite in tonuri sumbre.
Este drept ca actiunea se desfasoara in desert, intr-un oras numit „Dirt” – (Mizerie), dar excesul de cenusiu mi s-a parut agasant. Iar daca ma gandesc mai bine mi-au placut privirile incandescente ale maleficului sarpe Jack si savuroasele bufnite mariachi interpretand cu mult umor cele doua roluri cu care le-a inzestrat scenaristul: acela de narator si cel de coloana sonora a intregii povesti. Sunt foarte curioasa ce personaj a reusit sa cucereasca inimile spectatorilor, mai ales a celor mici carora se presupune ca se adreseaza desenul animat. Spun ca „se presupune” pentru ca atat povestea atipica unei animatii cat si limbajul „colorat” restrange aria de adresabilitate a publicului tinta.
Povestea cameleonului singuratic te prinde, mai ales dupa efervescenta imaginilor din debutul peliculei. Vocea inconfundabila a lui Johnny Depp scoate in evidenta personalitatea reptilei cu veleitati artistice, devenind caracteristica esentiala la transformarea in eroul desertului – Rango.
Scenariul ni-l prezinta pe micul cameleon in mediul sau artificial, exersand roluri imaginare ajutat de o recuzita expirata. Un mic accident il trimite pe Rango din stabilul sau acvariu in caldura sufocanta a desertului Mojave. Intalnirea cu un armadillo ghicitor insufletit de o alta voce inconfundabila – Alfred Molina, il calauzeste pe eroul nostru in marea incercare a vietii sale, cautarea propriului destin. Caci aceasta se doreste a fi toata aventura prin care trece eroul nostru – descoperirea scopului sau in viata, regasirea de sine. Profitand de anonimatul sau, Rango isi creeaza o figura mitica de erou in fata locuitorilor orasului pierdut in vestul salbatic si chiar reuseste sa intre in pielea de om al legii pentru o perioada de timp, atragand admiratia celorlati pentru talentul si distinctia sa de serif. Asta pana in momentul in care criza apei si amenintarea raufacatorilor il aduc in situatia de a se ridica la nivelul povestilor pe care le-a inventat despre propria-i persoana sau de a infrunta o moarte rusinoasa, anuntata de bufnite inca de la primele imagini.
Filmul are multe referinte la „Fear and Loathing in Las Vegas” iar scenariul este construit pe structura western-urilor spaghetti marca Sergio Leone, bizar si antrenant, dar dupa un debut furtunos esueaza in predictibilitate. Nici umorul promis de trailer nu se regaseste in unitatea peliculei, desi abunda replicile amuzante si cu subinteles. Cred insa ca scenariul e prea avansat pentru copii si prea simplist pentru adulti. Ambele categorii vor aprecia animatia, insa pentru a fi o poveste de succes trebuie cava mai mult decat atat.
