-Bogdan Burileanu relateaza pentru liternet despre Festivalul Filmului German care a avut loc la Bucuresti: ‘Filmul care a inaugurat evenimentul se numeşte Transit. O poveste apăsat melodramatică, pe gustul publicului şi, pe undeva, chiar al istoriei… dacă e să credem în autenticitatea (sau fatalitatea?) unor coincidenţe. Filmul lui Christian Petzold îşi extrage seva epică dintr-o poveste aproape banalizată literar şi cinematografic: Arcul de Triumf şi Noaptea la Lisabona, romanele lui E.M. Remarque, tratau această temă etern dureroasă a refugiatului politic. Anna Seghers a scris, la rândul ei (cu meritul de a o fi făcut la cald, adică în 1942), romanul omonim, ecranizat fără complexe de Petzold… Care ecranizare preia – mai mult sau mai puţin subliminal – câte ceva şi din istoria amoroasă ce a conferit popularitate celebrului şi americărescului Casablanca. Deci, un mélange bine asezonat şi făcut sdupă toate regulile filmului de succes… să plângă lumea-n sală. De lemn să fii, ca să nu ţi se umezească ochii, sau măcar sufletul, când afli că fugarul Georg, de care se îndrăgosteşte Marie (refugiată, ca şi el), a ajuns să folosească tocmai identitatea soţului dispărut al iubitei sale. Desigur, dacă eşti şi dispus să crezi în astfel de coincidenţe, cu care ficţiunea (câteodată, nu doar ea) jonglează îndemânatic.’
-Angela de la CineAmator scrie despre The Nutcracker and the Four Realms regizat de Lasse Hallstrom si Joe Johnston: ‘Este fascinanta intreaga atmosfera de sarbatoare, dar filmul nu este perfect mai ales ca scenariu care pare uneori incomplet. Din fericire, ar putea fi un film ideal de vazut la cinema de Craciun, pentru ca are cam toate ingredinetele pe care acest subgen de film de familie si le asuma. Daca pentru publicul adult asta s-ar traduce prin nostalgie, pentru generatia tanara se va descoperi o lume diferita vazuta poate doar prin animatii sau filme precum „The Wizard of Oz”, „The Phantom Tollbooth” (poate si putin din jovialitatea care guverna „Alice in Wonderland”).’
-Marculescu scrie despre documentarul ‘Dacii liberi’: ‘Despre Dacii Liberi nu se știe exact câți au fost, care au fost, unde au fost și sincer, nici dacă au fost. Dar fiind vorba de mituri și mitologizări sunt unul din conceptele fundamentale ale istoriei neamului nostru. Sunt fundamentali pentru că mai multe chestii: unitatea poporului și-a țării au fost justificate în funcție de ei, caracterul nobil al neamului de la ei se trage, frustrările provinciale de țară mică prin ei se mai pot compensa. Și asta nu de acum, nu din timpul comunismului ci de pe la 1800 și un pic. Cum, nu știați? Las că vine Gheorghe Funar și vă zice. Despre banconte și despre galați. Despre Galia și Galileea. Totu-i DACIC.’
-Ana Marin este invitata lui CinEmil pentru a scrie despe ‘Widows’: ‘Vaduve – Widows este ceea ce ar fi putut fi Ocean’s Eight daca scenaristul nu s-ar fi bazat exclusiv pe vedete si ar fi scris ceva de calitate, nu doar comercial. Povestea a 4 barbati care jefuiesc un gagster si care in timp ce fugeau cu banii mor intr-o explozie, lasand in urma sotiile sau iubitele. Problema este ca gangsterul vine la sotia unuia dintre ei si cere banii inapoi. Si de aici incepe de fapt filmul pentru ca nimic din ce crezi nu este asa cum pare si iti este prezentat, Vaduvele isi fac propria gasca si folosindu-se de un caiet lasat in urma de soti pun la cale urmatoarea spargere astfel incat sa isi asigure si ele o viata buna (pentru ca nici una dintre ele nu stateau pe roze dupa moartea jumatatilor), dar si pentru a da inapoi gangsterului banii pe care sotii lor ii furasera – asa putand sa spere ca vor avea un trai linistit in viitor. Filmul Vaduve – Widows merge cu ele si iti arata trairile fiecareia de la momentele in care afla secrete ascunse sau la incercarile prin care trec incercand sa duca la bun sfarsit ceea ce si-au propus. Cu trimiteri in trecut pentru a iti explica anumite comportamente sau parti din poveste – regizorul se asigura ca prin felul in care filmeaza te va face sa traiesti ca si cum ai fi parte din film. De la felul in care lumina patrunde in camera dimineata, cand draperia programata sa elibereze fereastra pana la punctul de vedere al victimei cand aflata la pamant isi priveste atacatorul.’
Recenzii filme pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Ocean’s Eight” (2018)
–”Mary Magdalene” (2018)
–”The Spy Who Dumped Me” (2018)
