„Poziția copilului” (2013)
Regia: Calin Peter Netzer
Distributia: Luminita Gheorghiu, Bogdan Dumitrache, Natasa Raab, Florin Zamfirescu, Ilinca Goia, Vlad Ivanov
Zilele trecute, pe platforma HBO MAX a apărut pelicula „Poziția copilului”, a regizorului Călin Peter Netzer și producătoarei Ada Solomon. De altfel, nu aveam dreptul moral să o trec cu vederea, mai ales pentru că o aveam de mult timp pe listă. Și ce mare mi-a fost surpriza să mă prind pe ideea că am urât aproape toate personajele din film.
Ură și neputință, indignare și resentiment – iată ce spectru de emoții mi-a stârnit acest film dramatic care însumează în sine tot ce e mai urât și mai pervers în relația părinți-copii. Barbu este un copil de bani gata, genul căruia nu i s-a refuzat nimic și care a crescut într-un egoism de zile mari. Cornelia este mama sa și omul care i-a construit un piedestal de pe care refuză să-l dea jos. Cei doi nu pot construi o relație sănătoasă, iar tentativele lor se consumă din ce în ce mai urât. Până în momentul când Barbu provoacă un accident rutier și ucide un copil. Ce va face Cornelia? Până unde poate merge o mamă? Este oare ea un exemplu de maternitate sănătos?
După cum spuneam, de-a lungul întregii pelicule i-am urât aproape pe toți, de la polițiștii care erau gata să schimbe declarații doar-doar vor obține ceva la schimb și până la mătușa bogată, gata să-și salveze nepoțelul răsfățat.
Dar partea interesantă a venit după ce am terminat filmul, pentru că am înțeles cât de umani și de firești sunt eroii din „Poziția copilului”. Haideți să facem abstracție de înalta noastră moralitate și să recunoaștem cât de vulnerabili suntem în fața neputinței. Atunci, în clipele de restriște, suntem gata să renunțăm la orice fel de eroism doar pentru a ne salva pielea pusă la bătaie.
Da, Cornelia este o mamă care încearcă să se realizeze pe seama propriului copil, dar eșuează lamentabil și asta e de la sine înțeles. Sunt mii de mame în aceiași situație. Da, Barbu este un tânăr fără prea mulți vectori morali, dar ca el sunt mii. Relația lor este un fel de reinterpretare a complexului oedipian, doar că dintr-o perspectivă a epuizării.
Pelicula „Poziția copilului” este, prin dimensiunea sa ideatică, un mare film. Este acel tip de experiență cinefilă care îți provoacă o stare inconfortabilă, grotescă, tristă. Mi s-a părut chiar că e o explorare a dimensiunii psihopatologice a relației mamă-fiu. Ideea de jertfă, de glorificare pare să se regăsească organic în structura narativă a filmului.
În egală măsură, jocul actorilor este aici absolut excelent. Luminița Gheorghiu a jucat impresionant rolul mamei obsesive, iar Bogdan Dumitrache, prin intervențiile sale lacunare și echivoci, pe cel al fiului rătăcitor.
„Poziția copilului” este un film despre resentimente, despre dorința de emancipare, despre nevoia de a ne dezlipi de cei care ne-au creat, dar și despre iubiri bolnăvicioase, iluzii și despre maturizarea forțată. Reușita lui Călin Peter Netzer este că a putut transpune toate dimensiunile raporturilor parentale, trecând dincolo de limitele clasice, explorând segmentele obscure, acolo unde validarea pare să primeze.
Disponibil pe HBO Max.
