Die Abenteuer des Huck Finn – Huck Finn (2012)
Regia: Hermine Huntgeburth
Distribuția: Leon Seidel, Louis Hofmann, Jacky Ido, August Diehl, Heike Makatsch
Regizoare apreciată în Germania, mai ales pentru filmele destinate tânărului public, Hermine Huntgeburth continuă aventura aducându-l în prim plan de data acesta pe Huckleberry Finn, după ce în 2011 publicul a fost încântat de și cu năzbâtiile lui Tom Sawyer.
În urma descoperirii unei comori semnificative împreună cu prietenul său cel mai bun Tom Sawyer, neastâmpăratul Huck Finn se confruntă cu o viaţă de calvar: costume dichisite, reguli stricte şi două mătuși ce îl forțează să devină un copil cuminte și educat. În schimb, Huck visează la cerul liber, pescuit, focuri de tabără şi aventurile sale specifice vieţii de hoinar. Singura lui consolare o reprezintă sclavul Jim (Jacky Ido, Marcel din Inglourious Basterds), care îl înțelege într-o anumită măsură, dar pentru care Huck nu are nici o stimă. Totul se schimbă când în St. Petersburg apare tatăl lui Huck, cu scopul de a recupera comoara deja vândută de băiat judecătorului în schimbul unui bănuț. Pentru a scăpa, Huck fuge de acasă şi începe o extraordinară călătorie pe fluviul Mississippi, alături de negrul fugar Jim, plecat în căutarea libertății și familiei.
Drumul parcurs de cei doi protagoniști este unul al căutării, regăsirii și maturizării. Atât Huck, cât și Jim pleacă, deoarece se simt îngrădiți într-un mediu, respectiv într-un statut ce nu îi reprezintă. Amândoi caută libertatea, dar fiecare o privește într-o manieră diferită: dacă pentru Huck este o modalitate de a fugi de responsabilități și de un stil de viață sofisticat, pentru Jim reprezintă o luptă disperată pentru dobândirea statului de om liber și pentru regăsirea familiei pierdute. Povestea practic vorbește despre lucruri mari pe înțelesul oamenilor mici, copiii fiind principalii spectatori ai acestei pelicule.
Leon Seidel (care a interpretat același personaj și în ecranizarea din 2011) , interpretul lui Huck, August Diehl, bătrânul Finn, sau Jacky Ido (Jim) oferă interpretări extraordinare, pline de umor și expresivitate. Personajele gândite de Huntgeburth sunt pline de umor, trăsăturile le sunt evidențiate până la ridiculizare, dar bunul gust nu este pierdut. Scene memorabile precum cea din bucătărie, când Jim se preface că mătură, afișând un zâmbet enorm, în timp ce fetița și Finn îl urmăresc cu admirație, respectiv stupefacție, nu vor fi date uitării prea ușor.
Varianta actuală este una din multele ecranizări realizate de-a lungul anilor, filmul lui Hermin Huntgeburth distingându-se prin stilul regizoral expresiv și spectaculos, reușind să redea cu succes atmosfera specifică secolului al XIX-lea. St. Petersburg-ul nu este un simplu orăşel de epocă, ci emană câte ceva din misterul romanului.
De asemenea, faptul că producția este una germană a conferit filmului o frumusețe aparte: limba vorbită de actori, frumusețea actorilor tipic europeană au ridicat filmul la un alt statut. Producătorii au reușit să recreeze o lume de mult apusă într-un stil aparte, modest, diferit de cel american, prea spectaculos, uneori situat aproape de kitsch. Bineînțeles că trebuie amintită și contribuția României la realizarea acestui film, atât pe partea de interpretare, cât și pentru locațiile de filmare.
Capodopera lui Mark Twain despre libertate şi omenie, prietenie şi încredere este transpusă încă o dată într-o aventură cinematografică perfectă pentru toți membrii familiei, indiferent de vârstă.
Notă: 8/10
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=Pn2PpnzmhPY’]
