La Kermesse héroïque (1935)
Regia: Jacques Feyder
Distribuția: Françoise Rosay, André Alerme, Jean Murat, Louis Jouvet
‘La kermesse héroique’ a fost pentru mine o descoperire cu totul neașteptată, mai ales că nu știam mai nimic despre niciunul dintre realizatorii sau actorii care au participat la producție cu ilustra excepție a lui Louis Jouvet. Regizorul Jacques Feyder se născuse în Belgia, dar era stabilit în Franța și dobândise de câțiva ani cetățenia franceză atunci când a realizat acest film, în 1935. Combinație dintre farsă satirică și de moravuri (în buna tradiție a lui Molière) și frescă istorică, ‘La kermesse héroique’ este un film interesant, discutat în epocă și discutabil până astăzi, prin felul în care abordează tema războaielor europene și a relațiilor dintre o armată ocupantă și populația unei tari ocupate. Este în același timp un film îndrăzneț într-o perioadă în care puritanismul punea stăpânire pe Hollywood prin legiferarea faimosului cod, un film în care s-a investit mult în decoruri și costume și a cărui calități artistice sunt amplificate de o cinematografie amplă și inventivă. Singurul meu semn de mirare este legat de faptul că cineaștii Noului Val (și mai ales Truffaut) au refuzat să vadă în acest film un precursor, atât prin abordare tematică cât și prin tehnica cinematografică.
Acțiunea se petrece în 1616 în Flandra aflată sub stăpânire spaniola. Viață animată, dar pașnică a locuitorilor unui orășel este tulburată de vestea că unul dintre demnitarii ocupanților spanioli împreună cu suita și garda sa militară vor petrece o noapte în oraș. Populația se teme de jaful și violența pe care le aduc cu ei soldații ocupanților. Bărbații decid să-și ascundă armele și primarul chiar va simula că este mort pentru a încercă să-i păcălească pe spanioli. Femeile preiau inițiativa și decid să adopte o tactică diferită: vor organiza o petrecere cu băutură, muzica, dansuri pentru a-i îmbuna și distra pe inamici. Va funcționa această stratagemă?
Scenariul, bazat pe o nuvelă a lui Charles Spaak, scriitor foarte implicat în cinema (a colaborat cu scenarii și dialoguri la peste o sută de filme), oferă o alternativă a relațiilor dintre o armată agresoare și populația unei țări ocupate care era problematică și în perioada dintre cele doua războaie mondiale și este și azi o bună sursa de dezbatere. Cealaltă linie conflictuala este cea a relațiilor dintre bărbați și femei, dar aici există precedente celebre începând cu ‘Lysistrata’ lui Aristophan. Avem de-a face cu un elogiu al colaboraționismului sau cu o alternativă pacifistă? În anul 1935, acest film a fost o coproducție și a avut o variantă germană, care a fost difuzata inițial în Reich, pentru a fi interzisă la începutul celui de-al doilea război mondial. Filmul a fost elogiat de unii și criticat de alții, iar dezbaterea poate continua și azi.
Tehnic, filmul este surprinzător de sofisticat și de interesant. Pentru a reda în mod autentic și pitoresc Flandra de la începutul secolului 17, Jacques Feyder a construit în studiouri un oraș medieval la scara 1:1, proiectat de excepționalul director artistic Lazare Meerson, un creator care a murit tragic de tânăr, care colaborase și cu René Clair în ‘A nous la liberté’. Marcel Carné a fost asistent de producție, iar cinematografia îi aparține americanului Harry Stradling Sr. Cum a putut Truffaut să nu remarce cadrarea excepțională, folosirea unor unghiuri și planuri inedite cu aproape un secol înainte de inventarea dronelor sau folosirea camerei mobile cu un sfert de secol înainte de Nouvelle Vague? Stilistic, imaginea și costumele reconstituie atmosfera picturilor maeștrilor flamanzi. Un pictor pe nume Brueghel, implicat într-o intrigă amoroasă secundară, este de altfel unul dintre eroii filmului. Galeria de interpreți este bogată și diversă, chiar daca stilul teatrului de bulevard al primei jumătăți a secolului 20 este destul de evident. Nu pot să nu menționez numele lui Françoise Rosay (soția lui Feyder) care creează un personaj asertiv și militant feminist și pe Louis Jouvet într-un delicios rol de călugăr spaniol cu trecut de inchizitor. ‘La kermesse héroique’ este nu doar un produs exemplar al perioadei realismului poetic din istoria cinematografiei franceze ci și un film-spectatol care poate fi gustat cu deliciu și astăzi.
Nota: 9/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
