Après l’amour (1992)
Regia: Diane Kurys
Distribuția: Isabelle Huppert, Bernard Giraudeau, Hippolyte Girardot
Diane Kurys, regizoarea și co-scenarista filmului ‘Après l’amour’ (sau ‘Love after Love’ în distribuirea în limba engleză), este una dintre puținele cineaste care a reușit să-și facă un nume și să-și construiască o carieră și o identitate artistică proprie în cinematografia franceză. Singura care o depășește în calitate și faimă este – în opinia mea – Agnès Varda. Temele feminine, portretele de femei contemporane și poveștile despre destinele acestora în lumea de azi domină filmografia ambelor regizoare. ‘Apres l’amour’ este o poveste despre o femeie și iubirile ei în Parisul anilor ’90. Filmul este construit în jurul lui Isabelle Huppert, poate chiar scris pentru ea. Actrița crează un rol solid și interesant, dar prezența ei este doar unul dintre motivele pentru care ‘Après l’amour’ merită să fie văzut sau revăzut.
Lola este scriitoare. Povestea din film are loc între petrecerile pentru ziua ei de naștere #35 și #36. A publicat un roman inspirat din propria ei viață și se chinuiește pentru a-l scrie pe al doilea și nu prea reușește. Motivul este poate faptul că propria ei viață sentimentală – sursa principală de inspirație – , trece printr-o criză. Este implicată în paralel în două relații sentimentale și nu vrea să decidă pentru una dintre ele. Hotărâtă să rămână celibatară și să nu aducă pe lume copii, întreține încă din adolescență o legătură de durată cu arhitectul David, care la rândul său are încă o familie și doi copii. Ni se spune că acest gen de poligamie este (era?) foarte curent în Paris. Lola îl cunoaște și și se îndrăgosteşte si de Tom, un muzician de succes, bărbat frumos și ceva mai tânăr. Aceasta relație pare mai fizică și mai pasională, deși și Tom este căsătorit și are doi copii. Ambele legături se complică și Lola va trebui să facă ceea ce amânase mereu sau crezuse că nu va fi obligată să facă vreodată – să ia hotărâri încotro se îndreaptă viața ei.
Este unul dintre filmele care marchează tranziția actriței formidabile care este Isabelle Huppert de la rolurile de tinerețe spre cele mult mai complexe și de multe ori mult mai întunecate din a doua parte a carierei sale. Mi-a plăcut mult felul cum a abordat personajul Lolei din ‘Après l’amour’. Perfectă ca întotdeauna în a juca rolul unei femei care își interiorizează trăirile, Isabelle Huppert expune în acest film o trăsătură de caracter mai puțin întâlnită în personajele sale – o vulnerabilitate plină de sensibilitate feminină, care va domina și amânările și alegerile pe care le va face în final. Rolurile celor doi bărbați din viața ei sunt interpretate de Bernard Giraudeau și Hippolyte Girardot, iar în două roluri secundare apar un Yvan Attal tânăr, aflat atunci la începutul carierei sale, și actrița portugheză Lio, frumoasă și talentată și care cred că ar fi meritat o carieră mai vizibilă pe ecrane. Regia lui Diane Kurys este discretă și echilibrată, perspectiva feminină este vizibilă prin adâncimea ei psihologică, fară a fi stridentă. ‘Après l’amour’ este un film care a parcurs cu bine cele peste trei decenii de la realizare.
Nota: 7/10
(Sursă fotografii: IMDb.com)
