Cool Hand Luke (1967) – Luke, mana receRegia: Stuart Rosenberg
Actori: Paul Newman, George Kennedy, J.D. Cannon
“Cool Hand Luke” a insemnat pentru mine intalnirea cu doua momente interesante ale cinematografiei si a ceea ce reprezinta ea pentru mine. Primul este Paul Newman, un actor aflat probabil la cel mai bun rol al carierei sale, in care si-a ilustrat cu mult talent un personaj complex, ciudat, non-conformist. Dupa ce il vazusem de curand in “Butch Cassidy and the Sundance Kid”, unde era un personaj lucid si intelept, un luptator in Vestul Salbatic care nu omorase niciodata pe nimeni, de data aceasta suntem in prezenta unui rol mult mai inchegat, in care forta expresiva a personajului se impleteste cu talentul actoricesc, un om antiautoritate si sfidator, in sensul bun al cuvantului, pana la enervarea exasperarea dusmanilor sai.
Pe de alta parte, este un film care ilustreaza in cel mai inalt grad tema rebeliunii, a figurii unei persoane care pare sa nu se supuna niciunei reguli, incepand chiar cu scena de deschidere a filmului, cand Lucas Jackson (supranumit mai tarziu de catre unul de colegii de inchisoare-Cool Hand), destul de imbatat, reteaza cu nonsalanta stalpii de parcare dintr-un orasel american. Figura lui Luke nu este usor de inteles: este un tip enigmatic si surprinzator de recalcitrant, desi nu pare deloc neobisnuit sau un erou in sine. Cu toate acestea, odata ajuns in inchisoare, isi uimeste pe rand colegii de celula si apoi gardienii, prin spiritul sau liber si nonconformist. Evadeaza de mai multe ori, de fiecare data fiind prins si supus unor cazne foarte grele. Nu renunta in nicio clipa pana la final la idealul sau de libertate.
Ajunge asadar un fel de erou, pe care spectatorul este greu sa il catalogheze: este evident ca nu este un om care sa nu fi incalcat legea. De la taierea stalpilor de parcare pana la evadarile repetate si sfidarea legii si autoritatii, el este un infractor de drept comun, insa cu principii proprii si fara dorinta de a claca. Pe de alta parte, este clar ca este construit intr-un fel singular ca unic personaj ce este capabil in orice moment sa se impotriveasca sistemului si constrangerilor lui. Un rebel, de data aceasta cu o cauza: persiflarea oamenilor legii, impotrivirea fata de reguli si legi, construirea unei lumi libere, in care fiecare om este capabil sa isi duca viata asa cum crede cu putinta.
Inca doua lucruri le subliniez: prestatia foarte buna a lui George Kennedy, care a primit si un premiu Oscar pentru acest film. Un actor poate insuficient remarcat, desi figura lui ne este cunoscuta dintr-o lunga serie de filme, incepand cu serialul Bonanza sau seria The Naked Gun. Este probabil si cel mai bun film al sau, in care joaca rolul unui lider al inchisorii, care insa este oportunist si il vinde pe Luke la prima ocazie. De asemenea, din acest film ramanem cu o serie de scene memorabile: pentru mine, cea mai interesanta, urmarita deja de trei ori, este scena in care Cool Hand Luke pune ramasagul pentru cele 50 de oua pe care intentioneaza sa le manance intr-o ora. Un pariu imposibil, dar pe care el il depaseste cu brio si cu multe-multe dificultati.
1 comment
Un film excelent!