Closed Circuit (2013) – Conspirația
Regia: John Crowley
Scenariul : Steven Knight
Distributia: Eric Bana, Rebecca Hall, Jim Broadbent, Julia Stiles, Denis Moschitto, Ciaran Hinds, Riz Ahmed
Intr-o vreme in care o agentie americana de securiatate recunoaste ca spioneaza civili, iar in marile orase ale lumii apar din ce in ce mai dese si mai vizibile camere de supraveghere, era doar o chestiune de timp pana la aparitia unui film despre stat-autoritati care spioneaza pe cine vor, cand vor si nu intotdeauna in interesul cetateanului pe care il reprezinta.
Steven Knight construieste o intriga cinica despre teroare, imixtiuni in viata privata, despre sisteme juridice pe care terorismul le forteaza sa se schimbe, adauga o vaga poveste de iubire si, in regia lui John Crowley, „Closed circuit” ajunge pe ecrane la judecata spectatorului.
Filmul incepe cu un atac terorist care zguduie Londra, momentele premergatoare exploziei si deflagratia prezentate fiind printr-o succesiune de imagini furnizate de camerele de supraveghere instalate in capital Marii Britanii. Doi dintre suspecti mor in explozie, iar politia aresteaza destul de repede un al treilea, prezentat drept singurul supravietuitor al celulei criminale – Farroukh Erdogan (Denis Moschitto).
Mass media britanica si internationala prezinta cu lux de amanunte „procesul secolului, unul dintre cele mai importante cazuri penale din istoria Marii Britanii”. Sistemul judiciar traditional sufera modificari esentiale cand e vorba de terorism si secrete de stat, astfel incat acuzatul beneficiaza de doi avocati – unul pentru partea publica a procesului si al doilea pentru audierile cu usile inchise, cei doi impunandu-li-se sa nu colaboreze, ba chiar nici sa nu vorbeasca unul cu altul.
Eric Bana este Martin Rose, avocatul englez desemnat sa ia locul colegului sau care s-a sinucis si sa asigure apararea suspectului singuratic in audierile oficiale. Rebecca Hall este Claudia Simmons-Howe, avocatul desemnat cu apararea teroristului in audierile speciale. Cei doi n-au voie sa se intalneasca, sa discute despre caz sau sa-si impartaseasca strategiile. Greu de acceptat si de pus in practica, cu atat mai mult cu cat ea este motivul lui de divort, aspect neimpartasit judecatorului, dar departe de a fi o surpriza pentru cei implicati in poveste.
Sinuciderea primului avocat desemnat pe caz declanseaza mici semnale de alarma pentru cei doi, la care se adauga odata cu precipitarea evenimentelor si avertismente subtile, senzatia si apoi certitudinea ca sunt urmariti si nu doar observati. „Secretul” povestii de dragoste si a sentimentelor impartasite, pe care il credeau amandoi in siguranta se dovedesta a fi destul de bine cunoscut si acceptat pentru a fi transformat intr-un motiv in plus de santaj.
Julia Stiles are o aparitie episodica in rolul unei reporterite care il determina pe Martin sa puna la indoiala „bunele” intentii si implicarea autoritatilor in cazul teroristului turc, insa densitatea evenimentelor si intervalul scurt in care se desfasoara actiunea o fac sa dispara repede din peisaj, inainte ca personajul sau sa capete substanta.
Nu poti sa nu remarci aparitiile lui Jim Broadbent in rolul procurorului general, sarcastice, puternice, amenintatoare si subtil amenintatoare, adevarate pete de culoare in peisajul oarecum monoton al personajelor rigide, rezervate, cenusii si apasatore. Nici Eric Bana, nici Rebecca Hall nu stralucesc, desi se achita cu bine de prestatiile ca avocati, condimentand fiecare prestatie cu energie, temperament si frustrare. Lipsa de chimie dintre ei este insa accentuata si de lipsa provocarilor din scenariu legate de povestea de dragoste.
Desi lipsit de momente explozive, ritmul alert si desele rasturnari de situatii captiveaza spectatorul. Cu fiecare scena, cazul devine mai complicat decat anticipasera toti cei implicati, Martin si Claudia, procurorul general, MI5, jurnalistii, martorii si acuzatii.
Este o replica in acest film spusa de un functionar MI5 pe care n-o voi uita multa vreme: “You want the freedom to attack me, but without me you wouldn’t have much freedom at all?” – Vrei libertate pentru a ma ataca, dar nu intelegi ca fara mine nu ai avea deloc libertate?
Terorismul a distrus case, a ucis oameni, insa creeaza panica si insecuritate si pe nesimtite a modificat drepturi fundamentale cum ar fi justitia si viata privata. “Closed circuit” e doar o subtila ilustrare a ineficientei masurilor mai mult sau mai putin democratice de lupta impotriva acestei amenintari. De vizionat si reflectat!
Nota: 7/10
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=ChZZ9cL9NJI’]
