„Libertate în exil”, de Dalai Lama
Editura Herald, Colecția Autobiografia, București, 2020
Traducere: Ines Simionescu
„Înţelege faptul că dragostea şi reuşitele măreţe implică uneori şi riscuri măreţe.”
Aceste cuvinte au fost rostite de unul dintre ultimii lideri spirituali ai momentului: Dalai Lama și se pare că au izvorât din multele peripeții și griji pe care le-a traversat de-a lungul vieții sale. Curioasă în privința vieții acestei personalități marcante, n-am ezitat să pun mâna pe autobiografia sa, intitulată sugestiv „Libertate în exil” și tradusă la Editura Herald.
Pentru început câteva precizări tehnice, care, zic eu, ar fi potrivite pentru cei care n-au mai studiat subiectul în cauză. Titulatura de „Dalai Lama” nu este un nume, ci cel mai înalt rang din ierarhia spirituală a Tibetului, în intervalul secolului XVII și până în secolul al XX-lea. Budiștii din Tibet consideră că Dalai Lama este una din multiplele reîncarnări ale lui Avalokiteśvara (n.r. acesta este un bodhisattva care încorporează compasiunea tuturor Buddha. În diferite culturi apare pictat ca fiind femeie, în altele ca bărbat, Avalokiteśvara este unul dintre cei mai vast venerați bodhisattva, în principal în Budismul Mahayana și Budismul Vajrayana, dar și neoficial în Budismul Theravada).
Actualul Dalai Lama, pe numele său mirean Tenzin Gyatso, este al paisprezecelea Dalai Lama, îndeplinind funcția de șef spiritual și temporal al Tibetului. Prezenta autobiografie este o istorisire fluidă, densă, înțesată cu tot felul de detalii, în care acesta își reflectă ascensiunea, educația și momentele de mare restriște. Fiind născut în 1935, cu puțin timp înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Tenzin Gyatso a fost descoperit, la vârsta de doar doi ani, drept fiind o reîncarnare fidelă a predecesorului său.
În istoria sa, actualul Dalai Lama vorbește cu multă pasiune despre momentul când a fost identificat, despre dificultatea cu care a fost separat, la doar patru ani jumătate, de familia sa și mai ales despre cum s-a acomodat ritmului dificil de creștere spirituală. Este inedit volumul prin maniera în care reflectă partea sa umană. Ne referim aici la aventurile copilăriei și la răbufnirile revoluționare din vremea adolescenței. Naratorul nu pregetă să ne amintească despre drumul său lung spre regăsirea Sinelui, or acest lucru a implicat ani de rugăciune, meditație și devotament unei cauze nobile.
Apoi au venit chinezii. Ar suna umoristic, dacă acest lucru n-ar fi însemnat un adevărat eveniment tragic. Să ne imaginăm preț de câteva momente, cum o națiune „purificată” prin socialism cotropește un popor profund legat de conexiuni spirituale. Evident, rezultatul va fi cel puțin periculos, dacă nu chiar letal. Dalai Lama povestește despre paravanul ideologic conceput de chinezi, despre strategia lor de a „salva” Tibetul de la stagnare, stârpind religia. Ce face un Dalai Lama în astfel de situații? Încearcă să păstreze liniștea națiunii sale, ducând tratative cu un vecin care-i obstrucționează existența.
Întâlnirea cu Mao, care, recunoaște Dalai Lama, l-a cucerit instantaneu prin falnica sa prestație, nu salvează însă Tibetul de la agonie în fața asupritorilor. Toată tristețea, frustrarea și dilemele sale morale, naratorul le retrăiește în fiecare pasaj, de parcă am fi în fața unei spovedanii.
Este de la sine înțeles că în astfel de realități istorice, fiecare persoană în parte acționează în cunoștință de cauză și ținând cont de reperele sale morale. Deci, reiterând, autobiografia „Libertate în exil” este un volum memorialistic important nu doar pentru cei care vor să afle mai multe despre Dalai Lama, ci mai ales pentru cei care vor să înțeleagă contextul istoric al acelor vremuri. Este de-a dreptul minunat să poți primi informația nu din surse derivate, ci direct de la martorii oculari, cei care au traversat perioade tulburi și care au interacționat direct cu greii istoriei. Sunt sigură că prezentul volum merită un loc special în bibliotecile cititorilor cu apetit literar bine conturat.
Puteți cumpăra cartea: Editura Herald/Libris.ro/Elefant.ro.
(Sursă fotografii: dalailama.ru, Wikipedia)
