Pe blogul Carturesti am găsit un top 15 al ‘celor mai frumoase cărți de aventură pentru cei care au adrenalina în sânge’. Între ele și aceasta carte semnată de Nathaniel Philbrick și publicată de editura Corint: ‘Tragică, plină de aventuri, acțiune și mister, În inima mării spune povestea reală care stă la baza celebrului roman, Moby Dick. Este, totodată, și o incursiune captivantă în viața și tradițiile vânătorilor de balene din Nantucket. În 1820, nava Essex este atacată și scufundată de un cașalot înfuriat, iar echipajul își începe lupta pentru supraviețuire în apele tulburi ale mării. Cartea îi surprinde pe temerarii vânători de balene pe toată durata tragediei, trecând printr-un larg spectru de emoții, de la curaj la frică, de la deznădejde la acceptarea sorții. În inima mării este o carte care merită citită fără a mai sta pe gânduri, pentru că îți arată partea întunecată a aventurilor pe mare.’
Și Adriana Gionea de la ‘Postmodern’ ne oferă o colecție cu ’10 romane (și o surpriza) cu acțiunea in Veneția, care te vor seduce’. Între ele romanul lui Matteo Strukul apărut in colecția ‘Raftul Denisei’ de la editura Humanitas-fiction: ‘Nu poţi vorbi despre Veneţia fără a povesti despre cel mai mare (și mai educat) seducător. Giacomo Casanova. Sonata inimilor frânte are dinamism cinematografic. Este precum un film apreciat datorită calităţilor vizuale. Îmbină ispititor ingredientele unui roman plin de erotism, ale unui roman istoric, ale unei cărţi de aventuri și ale unui thriller cu spioni. Romanul Giacomo Casanova. Sonata inimilor frânte se bazează pe un episod important din viaţa marelui cuceritor. Acest episod a fost marcat de apariţia singurei femei despre care s-a spus că l-ar fi făcut pe Casanova să iubească, apoi să sufere cum nimeni n-ar fi crezut vreodată.’
Sever Gulea a citit și recenzat pentru blogul ‘Libris’ romanul ‘Nodul’ al lui Domenico Starnone apărut in traducere la edtura Litera: ‘Romanul lui Domenico Starnone nu oferă o poveste optimistă în care o rătăcire de tinerețe sau de vârsta a doua e recuperată și compensată apoi de pe poziții înțelepte, conducând cuplul redescoperit spre o armonie matură. Autorul nu ne poartă lejer pe bucle narative care se leagă ușor și firesc ci ne împlântă în nodurile destinelor, acolo unde, protagoniștii aleg să circule bidirectional, să avanseze sau să se întoarcă fără să reușească altecva decât să se rătăcească într-un labirint complicat în care aspirațiile inițiale, suferințele ulterioare se încurcă toxic și pregătesc unul dintre cele mai silențioase și sinistre deznodăminte la vârsta a treia.’
Mihaela Nicolae scrie la ‘Bookhub’ despre Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare de Moni Stănilă apărută la Editura Polirom: ‘Un capitol întreg al cărții reproduce declarațiile din acest proces pe care-l are Brâncuși cu autoritățile americane. Textele sunt preluate din The Art Newspaper, nr. 63, octombrie 1996, și Legal Affairs, septembrie-octombrie 2002. Printr-un artificiu compozițional interesant care ține de tehnica dramatică, îl vedem pe Brâncuși, rămas de fapt la Paris, asistând la procesul său, reconstituit actoricește de Marcel Duchamp, ca și cum bărbosul ar fi fost acolo. Duchamp îi este prieten lui Brâncuși, dar despre această relație cu implicații financiare se poate afla mai mult din cartea Doinei Lemny, Corepondența dintre Brâncuși și Duchamp, povestea unei prietenii, Editura Vremea, 2019, traducere de Doina Jela și Silvia Colfescu. Se spune că, atunci când rămânea fără bani, Duchamp mai vindea un Brâncuși, una dintre cele 80 de opere pe care apucase să le recupereze din colecția avocatului Quinn, organizatorul expoziției americane a artistului.’
Dana Jalobeanu de la ‘Let’s talk about books’ a citit cartea lui Stefan Zweig ‘Lumea de ieri. Amintirile unui european’ apărută la editura Humanitas: ‘Lumea de ieri e și un inventar al bogăției pierdute a autorului; al colecțiilor sale de autografe și note muzicale (colecția lui de manuscrise muzicale autografe se găsește la British Library, London), și al colecției sale de prieteni. Din care făceau parte Rainer Maria Rilke și Sigmund Freud, Thomas Mann și Romain Rolland, Rodin și Richard Strauss. Prieteni și episoade memorabile sunt prezentate cu aceeași elegantă discreție și irizată nostalgie care învăluie aproape toate episoadele cărții. Ultimele zile din viața lui Freud într-o Londră care se pregătea să intre în război; sau episodul cu totul implauzibil al colaborării dintre Zweig și Richard Strauss la Femeia fără umbră. Un prieten al regimului și un dizident ale cărui cărți sunt arse în piețele Germaniei pun în scenă una dintre ultimele mari opere ale lui Richard Strauss, la Dresda. După prima reprezentație, în mod evident, spectacolul este interzis și se adaugă pe lista pagubelor colaterale ale naufragiului.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în ultima săptămână:
-”Rezidenți în casa visurilor”, de Radu Aldulescu
–”Ninge la Iasnaia Poliana. Povestiri”, de Șerban Tomșa
–„Tabachera din Bagombo”, de Kurt Vonnegut
–”Creionul de tâmplărie”, de Mircea Cărtărescu
–”Copiii de pe Volga”, de Guzel Iahina
–Top 5 cărți despre călătorii extreme
(Sursă fotografii: Carturesti.ro, PostModern.ro, Bookhub.ro)
