Vladimir Tismaneanu preia pe blogul sau prefata pe care a scris-o eseului ‘Un trecut care se incapataneaza sa nu mai treaca’ scris de Bronisław Wildstein: ‘Am citit cu mare interes eseul lui Bronek despre evreitate, m-am regăsit în multe din ideile sale. Este nevoie de sinceritate, de transparență, de acuratețe istorică atunci cand analizăm chestiuni care sunt de atâtea ori distorsionate și falsificate de profeții etnocentrici. La fel, Bronek pledează pentru nuanțe atunci când se operează critici de plano la adresa catolicismului polonez. El le reamintește concetățenilor săi că Biserica Catolică a fost marele reazem al rezistenței din Polonia, că grație catolicismului, în primul rând, identitatea poloneză a reușit să se salveze. Nu există urmă de fundamentalism în gândirea lui Bronek Wildstein. A fost și rămâne un admirator al lui Leszek Kołakowski. A fost și rămâne un spirit modern, opus oricărui obscurantism bigot. Ceea ce-l distinge de atâția dintre foștii săi colegi, ceea ce-l face o voce aparte în Polonia, și aș zice în Europa de Est de azi, este refuzul ambiguităților confortabile. Bronek nu vrea să se lase îmblânzit. O știu la fel de bine prietenii și adversarii săi. Mă bucur să mă număr printre cei care îl prețuiesc și, daca pot spune astfel, îl iubesc.’
In continuarea articolului sau cu topul ‘scriitorilo antisociali’, Paul Catalin se intreaba la ‘Blog de cititori’ ‘De ce se sinucid scriitorii?‘ : ‘Eu percep scriitorul ca pe un inadaptat social, în primul rând. Adică ca pe o persoană ce a radiografiat societatea, i-a aflat toate nimicniciile și a refuzat să închidă ochii și să facă parte din acest joc murdar și meschin, alegând în schimb să strige cât poate de tare din penița stiloului. Sincer să fiu nici nu aș vrea să îmi imaginez trăirile de care au avut parte marii scriitori atunci când se aflau în plin proces al creației. Și dacă îi privim pe scriitori din acest unghi, poate reușim să realizăm că aceștia nu au avut o viață lipsită de griji și că aveau preocupări mult mai importante decât să se hotărască cu ce deget să se scobească în nas. Și da, unii și-au căutat refugiul în băutură și au devenit bețivi notorii iar alții au decis că trebuie să apeleze la măsuri ceva mai drastice.’
Razvan Van Firescu scrie despre ‘Vulpea albastra’ de Sjon aparuta la POLIROM: ‘Nu mi-a plăcut. Chiar de zice Times că este o parabolă comică și lirică despre natura lucrurilor. Pentru că nu am înțeles care natură, de fapt. A căror lucruri? A oamenilor? A lucrurilor din oameni? A lucrurilor pe care le fac oamenii? O grămadă de cuvinte pretențioase adunate la un loc ca o grămadă de băligar aburind ca să spună ceva despre ceva ce nu este.’
Miscell@nea pare sa fie numele nou al blogului care se chema candva Filosofi@Iasi. Tot interesant a ramas. Am gasit aici o cronica tarzie la ‘Detectivii salbatici’ a lui Roberto Bolano: ‘Îi înțeleg, totuși, și pe cei cărora cartea nu le-a plăcut: este o poveste cu poeți de toate felurile și culorile (real-visceraliști, suprarealiști, stridentiști*, vizualiști, poeți-țărani etc.), care stau ebrietați mai mult în cafenea, discută aprins de seara pînă dimineața despre Soarta Poeziei, merg cu părere de rău acasă, unde fac dragoste în draci pînă seara, cînd se afundă iarăși în bezna cafenelelor pentru a discuta despre exact același lucru: Soarta și Veșnicia Poeziei. Nu ascund faptul că am scris cîndva, eu însumi, poezii fatalmente minore (din păcate, nu auzisem de stridentism), că am înnoptat eu însumi în cafenele insalubre și cenacluri verbigerante, vociferînd despre Poezie, insultîndu-i pe alții, clasificînd științific poeții după mărime și virtuți și declarîndu-i nuli pe dușmani. Pot spune, așadar, după lectura cărții lui Bolaño: de te fabula naratur, este vorba și despre mine în fabulă.’
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Cuvintele fraților Grimm”, de Gunter Grass
–”Gottland”, de Mariusz Szczygiel
-”Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel”, de Luminița Corneanu
–”Abandonații. De la Marea Criză economică la Gulag: destinele unor tineri americani în Rusia lui Stalin”, de Tim Tzouliadis (II)
–”Spioni împotriva Armagedonului”, de Dan Raviv și Yossi Melman
–”Mitago”, de Robert Holdstock
–”Oceanul de la capătul aleii”, de Neil Gaiman
–”Regele Șobolan”, de China Miéville
