”Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica poetica”, de Răzvan Țupa
Editura Casa de Pariuri Literare, București, 2015, 164 p. + foto p. 165-172
Subtitlul: „București – Praga – Berlin – Chișinău, 2005-2010” ascunde de fapt 140 de întâlniri în Club A cu cea mai nouă literatură (în special poezie) românească, scrisă de autori în general neconsacrați: volumul conține prezentările celor 140 de seri de joi, desfășurate în diferite locații, dar preponderent în legendarul Club A.
Sunt scurte declarații sau fragmente din cărți ale unor autori de diferite generații. Din cei mai tineri, atunci, pot fi numiți Mitoș Micleușanu, Adrian Schiop, Dan Sociu, Miruna Vlada, Călin Torsan, Cosmin Manolache, Vasile Leac, George Vasilievici, Mihai Ignat, Diana Geacăr, Adela Greceanu, Dan Coman, Cosmin Perța, Cezar Paul-Bădescu, Sorin Gherguț, Ion Manolescu, Andrei Ruse, Svetlana Cârstean, proiectul Rubik (coordonat de Simona Popescu), Radu Vancu, Teodor Dună, Daniel D. Marin.
Din generația de mijloc au trecut pragul Poeticilor de Club A, printre alții, Dumitru Crudu, Bogdan Suceavă, Daniel Bănulescu, Chris Tanasescu, Octavian Soviany, Nicolae Tzone, iar din generația veteranilor au participat la diferite ediții Brumaru, Mușina, Nora Iuga, Constantin Abăluță sau Gellu Dorian. În principal poeți, cu diferențe notabile între ei, firește, dar și critici (s-au realizat ediții pornind de la cărți de Iulian Costache sau Andreea Răsuceanu). Dar în creuzetul de la Club an de mai acum un deceniu au trecut și nume de politicieni – sau, în tot cazul, oameni implicați în politică: Remus Cernea a ținut o seară acolo, precum și Vlad Tăușance, artistul care va fi creatorul strategiei de comunicare a președintelui Johannis în campania electorală.
Volumul este completat de interviuri cu Gheorghe Iova, Angela Marinescu & însuși Răzvan Țupa, care analizează fenomenul poetic contemporan și identitatea acestor seri de poezie & literatură. Câteva simpatice anexe dadaiste (de tipul cum să realizezi un poem) completează volumul și dau un indice despre atmosfera reală a întâlnirilor. Astfel, „poemul grilă” are 7 pași: povestește un vis (max. 3 rânduri), nume/prenume; loc/țară/oraș; 3 cuvinte despre țara/orașul/tine; 2 cuvinte preferate; 1 cuvânt pe care îl detești; salut.
E drept, se vor fi rostit multe idei interesante sub acest generic, dar ele nu sunt adunate în acest volum, care nu este decât o alăturare scriptică de afișe, o înșiruire de nume și de citate de tip publicitar, un fel de palmares, de carte de vizită, așa cum marile piei roșii își atârnau la oblânc scalpurile celor învinși.
