„Minciuni mortale”, de Harriet Twice
Editura Litera, Colecția Buzz Books, București, 2021
Traducere din limba engleză: Ana Maria Scarlat
După cum am spus în recenzia romanului „Dublura”, de Sophie Hannah, B.A. Paris, Clare Mackintosh, Holly Brown, existând convergența tematică cu romanul Lianei Moriarty, ”Marile minciuni nevinovate”, iată cel de-al treilea roman, care astăzi îmi apare pe măsuța cărților de citit/abia citite, aceste ”Minciuni mortale”. Din nou un thriller psihologic, în care personajele principale sunt omul – Sadie Roper și unele dintre sistemele importante bunului mers al unei societăți: familia, educația (recte sistemul de învățământ) și dreptatea (Justiția)
”Am jurat pe viața mea că nu mă voi mai întoarce. Niciodată nu o voi mai lăsa pe mama să mă controleze”. Dar viața și experiența nefericită prin care trece Sadie – ruptura de Andrew, soțul ei pentru care ”a încetat să mai existe” – o obligă să părăsească America, Brooklynul, căminul și bărbatul care nu îi mai este fidel, să se întoarcă acolo unde viața îi lăsase cicatrici adânci și să accepte condițiile testamentare ale mamei sale. Printre care condiții și aceea ca Robin să urmeze curusurile la Asham Girls School, școala la care fusese și Sadie elevă.
Din nou o poveste a școlilor private ale Albionului (și sigur că nu numai), care ascund în dulapurile lor schelete ale unor istorii de bullying, de incompetențe educative, de psihologii și de patologii defecte, îndelung timp trecute cu vederea și acceptate la nivel social și academic, de dorințe nemiloase de obținere a succesului nemeritat. Până la omoruri, până la crime de neconceput, ascunse, ba chiar și justificate sau uneori chiar aruncate în spinarea nevinovaților. O lume bolnavă, îmbolnăvind tot ce atinge în jurul său.
Cuvinte blânde, moi și catifelate de întâmpinare din partea mamelor de la Ashram … dar care nasc fiori pe spinarea lui Sadie… minciuni?… mici sau mari … minciuni mustind de răutate…
Gazda întâlnirii de cunoaștere/recunoaștere este Julia Burnet, ”reprezentant oficial și președinte al Asociației Părinți-Profesori a școlii și invitația are în vedere o recepție privind sărbătorirea noului semestru la școala Ashram”.
Din nou competitivitatea școlară izbucnită cu o recrudescență și în acest roman, care transformă niște biete școlărițe de unsprezece ani, în tauri aruncați să lupte până la extincție într-o arena nemiloasă: ”Va fi dificil din moment ce se apropie examenul de admitere pentru clasele secundare. Cu greu îmi pot imagina că se ridică la standardele academice ale celorlalte. Sper ca școala să nu aloce prea multe resurse pentru a o ajuta să se recupereze”. O competiție care îi prinde în ghearele ei în fond pe părinții care își folosesc nimicitor copiii, pentru a-și hrăni orgoliile personale.
Un sprijin constant al lui Sadie este Zora, veche prietenă și fostă colegă de muncă, care și în noile coordonate ale vieții la care revine Sadie, îi este sprijin. Prin intermediul Zorei, Sadie se întoarce în sistemul judiciar. Aici însă, intră într-un caz extrem de dificil, de partea apărării unui acuzat – cadru din învățământ și fiul unui judecător – pentru un comportament imoral/sexual față de o elevă.
Minciuni cât cuprind, în atât cele două planuri ale vieții de zi cu zi ale lui Sadie, la care se adaugă cele din trecutul îndepărtat, ale tragediei din copilăria ei… și nu în cele din urmă, minciunile ultimei perioade din căsnicia ei.
Sfori trase fără scrupule în toate sistemele amintite, care sisteme trebuie să slujească educația, societatea, dreptatea și speranța creșterii unei generații noi sănătoase fizic și mental.
Raiul este pavat cu intenții bune, dar dacă aceste intenții sunt de fapt numai otravă, corupție și minciuni, atunci nedreptatea, durerea și moartea câștigă, iar Raiul devine Iad.
Personal mi s-a părut că Harriet Tyce pentru a etala și demonstra multe slăbiciuni ale sistemelor pe care se sprijină societatea, a supralicitat, a aruncat pe masă prea multe ploturi, din trecut și din prezent, interesante și convingătoare poate toate, dar acest fel de a-și juca cărțile mi s-a părut mie, ca cititor – prea stresant.. Ca un festin cu prea multe feluri de bucate, a cărui aglomerare îl face – hai să zic – mai puțin reușit și atractiv. Mai ales plotul final al dezvăluirii adevărului despre Andrew și atitudinea la care recurge pentru a-și ocroti familia…
Autoarea ține bine însă în mână acțiunea, iar tensiunea, senzațiile și întrebările care se nasc în ultimele pagini concordă și în mintea mea cu simțirile lui Sadie: ”degete reci trec prin mintea mea” gîndește aceasta! E clar, suntem manipulați… avem ”motiv, mijloace și oportunitate” pentru un nou roman frisonant! Îl așteptăm!
Puteți cumpăra cartea: Editura Litera/Libris.ro/Cartepedia.ro.
(Sursă fotografii: Litera.ro, Amazon.com, Charlotte Knee Photography)
