“Civilizația spectacolului”, de Mario Vargas Llosa
Editura Humanitas, Colecția ”12 cărți despre lumea în care trăim”, București, 2017
Traducere din spaniolă: Marin Mălaicu-Hondrari
Mario Vargas Llosa se teme că, în prezent, cultura, în sensul tradițional al cuvântului, este pe cale să dispară. Mă tem, la rândul meu, că marele scriitor are dreptate…
Divertismentul, promovat pe toate căile, tinde să sufoce cultura autentică. Deși democratizarea culturii era necesară, o consecință nedorită a acestei tendințe o reprezintă căderea în mediocritate a actului artistic. După cum remarcă Vargas Llosa, ”cultura a ajuns să fie mai degrabă un mecanism care ne permite să ignorăm chestiunile grave”, în timp ce altădată era tocmai un mijloc de reflecție asupra unor realități ce puteau fi ameliorate.
O civilizație ahtiată după spectacol și spectaculos conduce inevitabil la dispariția intelectualului de pe scena publică, luată cu asalt de entertaineri. Relevantă din această perspectivă este supremația de necontestat a imaginilor asupra ideilor. Dacă oamenii ingenioși triumfă în disputa cu cei inteligenți, publicul își pierde sensibilitatea și exercițiul intelectual presupuse de receptarea unei opera artistice de nivel înalt.
Lucrurile stau la fel și în ceea ce privește evoluția jurnalismului. Știrile de scandal – unele pur și simplu inventate! – tind să surclaseze în preferințele publicului informațiile serioase sau comentariile responsabile. În consecință, ziarele sau televiziunile care ”nu predică în altarul spectacolului” riscă să rămână fără public.
Trebuie să conștientizăm faptul că obișuința de a ciuguli de informații de pe internet ne comprimă iremediabil capacitatea de a ne abandona cu adevărat actului cititului. Iar literatura ori muzica de calitate nu vor mai avea cum să își cultive publicul, cucerit definitiv de spectacolul facil și ieftin…
Cartea lui Mario Vargas Llosa constituie o pledoarie convingătoare pentru apărarea culturii adevărate de ascensiunea zgomotoasă a divertismentului. S-ar putea să fie deja prea târziu, dar merită încercat! Pentru că altfel ne vom trezi că ne-am pierdut pe drum nu doar busola, ci și rațiunea de a fi…
