„Zici că-i casă de nebuni!” („Toc Toc”)
De Laurent Baffie
Regia: Adam S. Q. David
Cu: Ionuț Iftimiciuc, Radu Catană, Ioana Nichita, Grațiela Popa, Francesca Fülöp, Ștefan Liță și Adrian Luican
Beneficiind de un spațiu micuț și intim, Teatrul în Culise a lansat în premieră, pe 23 martie, o nouă adaptare a piesei „Toc Toc”, a comediantului francez Laurent Baffie, sub regia lui Adam S. Q. David. Fiind un teatru independent reprezentat de o asociație culturală, nu cred că acest spațiu are parte de destulă promovare, în comparațiile cu teatrele mai mari. Așadar, aș vrea să încep prin a confirma cât de plăcut se simte să vizionezi un spectacol într-o comunitate mai restrânsă, care îți conferă senzația unei seri petrecute între prieteni. Publicul Teatrului în Culise este, însă, și foarte divers, iar spectacolul „Zici că-i casă de nebuni!” a reușit să aducă împreună oameni de toate vârstele, făcându-i să râdă împreună. Acesta este probabil cel mai mare avantaj al unei astfel de adaptări, dat fiind că oamenii fie sunt familiari cu piesa originală, fie au mai asistat la punerea ei în scenă la alte teatre din capitală, precum Avangardia.
Cu toate acestea, chiar și în cazul în care publicul nu a mai avut contact anterior cu acest spectacol, se anunță din start faptul că acesta promite a fi o comedie, legată de tulburările obsesiv compulsive (TOC), de unde vine și jocul de cuvinte din titlu. Noua producție a Teatrului în culise adoptă, însă, titlul nou, care pune cu atât mai mult accentul pe atmosfera haotică pe care spectacolul dorește să o creeze. Ne confruntăm cu un cabinet de psihoterapie, în care șase străini cu diferite forme de tulburare obsesiv compulsivă se întâlnesc, în așteptarea unui doctor misterios, care le fusese recomandat cu încredere.
Pe măsură ce așteptarea se lungește, personajele încep a-și dezvălui frustrările, nesiguranțele și anxietățile unii în fața celorlalți, fiind deopotrivă ridicoli și amuzanți, cât și vulnerabili, emoționanți. După mai mult timp, aceștia decid să ia inițiativa într-o sesiune de terapie de grup, fiecare încercând să lupte împotriva diagnosticului său. Spectacolul aduce atât conflict, tensiune, cât și mult umor de situație și limbaj, în special datorită personajului ce suferă de sindromul Tourette (Ionuț Iftimiciuc), cât și celui cu aritmomanie (Radu Catană).
Deși poate fi catalogată ca o comedie ușoară, un spectacol vizionat cu plăcere în familie sau cu prietenii, fără mari eforturi de înțelegere a acțiunii sau a mesajului central, faptul că acesta oferă incluziune și diversitate este elementul esențial ce îl face relevant în continuare. Are marele avantaj de a putea atrage atenția la dificultățile cu care se confruntă oamenii cu tulburări obsesiv compulsive, prin intermediul unui umor ușor de receptat, ce pare a fi pe placul oamenilor de multiple vârste.
Următoarea reprezentație va fi pe 12 aprilie, la ora 19.00, la Teatrul În Culise.
