Pentru că tocmai am ajuns la finalul celui mai complicat an din viața mea și a multora de vârsta mea, cred că este un moment bun să luăm o scurtă pauză și să reflectăm la aspectele care ne-au ajutat să mergem mai departe de-a lungul acestei perioade atât de urâte. Și cred că unul dintre ele este prezența muzicii în viața noastră. Muzica mi-a fost alături în lunile astea pe care am fost obligat să le petrec între patru pereți. Muzica, de fapt, este mereu cu noi, fie că vrem sau nu. Consider că este cea mai universală artă, pentru că reprezintă un limbaj pe care oricine îl poate înțelege și care aduce pace, armonie și bucurie oricui, de orice vârstă, în orice țară, în oricare epocă. Pe lângă aceste lucruri, muzica poate fi și un mod prin care artiștii înșiși se vindecă de propriile fantome și se curăță de demonii care-i populează în adâncul sufletului. Așadar, finele 2020 îmi permite să vă aduc în atenție 4 povești mai mult sau mai puțin adevărate, 4 biografii mai mult sau mai puțin corect, dar pe care, dacă le veți viziona, veți înțelege de ce magia muzicii este atât de puternică, fie că aduce bucurii, zâmbete și liniște, fie că aduce o moarte împăcată.
1. Judy (2019)
Regie: Rupert Gold, cu: Renee Zellweger, Rufus Sewell, Jessie Buckley, Finn Wittrock, Michael Gambon
Unul dintre cele mai tulburătoare filme biografice despre lumea muzicii, Judy o aduce în prim plan pe celebra Judy Garland, la mai bine de 30 de ani după succesul fulminant avut cu The Wizard of Oz. Dacă vreți să urmăriți o partitură actoricească și muzicală de excepție, atunci alegeți filmul lui Rupert Gold și veți avea cu siguranță o revelație, în persoana lui Renee Zellweger, care reușește cu brio să întruchipeze în voce, în aspectul fizic și în trăiri personajul care i-a fost încredințat. Desigur, vorbim de un omagiu adus marii cântărețe, dar care este din plin asezonat cu numeroase accente tragice ce i-au marcat viața lui Judy Garland. De altfel, aveți aici o peliculă în care muzica este salvatoarea unei personalități care s-a autodistrus din pricina unui preaplin de artă pe care și-a dorit să și-l ofere ei înșiși și să-l ofere publicului, cu riscul de a-și pierde familia și, mai apoi, viața. Veți avea parte, de asemenea, și de revizitarea unora dintre cele mai cunoscute și îndrăgite partituri din repertoriul lui Garland, interpretate exemplar și de Zellweger, care nu se află la prima experiență muzicală.
Disponibil pe HBO.
2. Rocketman (2019)
Regie: Dexter Fletcher, cu: Taron Egerton, Jamie Bell, Bryce Dallas Howard, Richard Madden, Gemma Jones
Asemănător în esență, dar totuși atât de diferit în aparență față de Judy, Rocketman este o călătorie aproape fantastică, chiar SF pe alocuri, în lumea întoarsă cu susu-n jos a marelui Elton John (pe numele său real, Reginald Kenneth Dwight, așa cum aflăm din film). Este o peliculă care, pentru mine, a avut de toate: actori buni, un scenariu bine gândit și pus la punct, melodiile nemuritoare ale lui Elton, analiza psihologică a personajelor prin prisma muzicii, precum și nenumărate discuții asupra homosexualității în anii `60-`70 în Marea Britanie. Uimitor, Taron Egerton, pe care l-am urmărit în superficialul rol din seria de filme Kingsman, reușește să-i dea viață legendei pop și rock`n`roll din UK cu mult aplomb și cu (din nou uimitor) vocea sa destul de puternică. Desigur, vorbind despre o personalitate care încă trăiește, Rocketman nu și-a permis să aducă în luminile reflectoarelor decât prima parte a vieții acestuia. Și totuși, a făcut acest lucru într-un asemenea fel încât să sublinieze din plin personalitatea tumultoasă și explozivă a celui care i-a adus omagiul muzical însăși Prințesei Diana la moartea ei, în Westminster Abbey.
Disponibil pe HBO.
3. Farinelli (1994)
Regie: Gérard Corbiau, cu: Stefano Dionisi, Enrico Lo Verso, Elsa Zylberstein, Jeroen Krabbé
Aparent fără legătură cu celelalte patru filme din top, Farinelli nu face, totuși, figură discordantă, căci aduce în prim-plan muzica și vocea umană, atât ca elemente salvatoare, cât și ca unele disruptive. Căci, pentru cine nu știe încă, Carlo Broschi, cunoscut lumii întregi sub numele de Farinelli, a fost cel mai mare contratenor castrato din lume, trăind și creând în perioada britanică de glorie a lui Georg Friedrich Händel. Farinelli este mai mult decât un film despre un muzician. Este un film despre arta muzicii în sine, cu puterea ei tămăduitoare. Poate că nu este o capodoperă cinematografică, dar este una plină de suflet și ambiție, care demonstrează cât de importantă pot fi muzica și vocea umană în viața oricui – de observat aici scena eclipsei de soare în care regele îi poruncește lui Farinelli să aducă soarele înapoi pe cer doar prin puterea talentului său. Așadar, dacă doriți să cunoașteți pentru prima oară farmecul muzicii baroce sau dacă doar aveți nevoie de un reminder cum că arta și muzica pot să coboare și să înalțe spiritul uman, nu ocoliți Farinelli, acest triumf al artei Euterpei.
4. Bohemian Rhapsody (2018)
Regie: Bryan Singer, cu: Rami Malek, Lucy Boynton, Gwilym Lee, Tom Hollander
Poate cea mai cunoscută și iubită și populară formație de muzică din lume, din toate timpurile, Queen încă ține capul de afiș, chiar și acum, la 50 de ani de la formarea ei. Cu toate că solistul actual, Adam Lambert, deține o voce și o carismă aparte, nimeni și nimic nu se compară cu cel în jurul căruia s-a format Queen, ca fenomen mondial, Freddie Mercury. Iar filmul care-i este dedicat, Bohemian Rhapsody se ridică cu ușurință la nivelul forței personajului. Nu este de mirare că a fost o peliculă atât de interesantă și de controversată și de premiată la momentul apariției ei. Și nu uimește nici faptul că Rami Malek a primit atâtea laude pentru rolul realizat. De fapt, ceea ce într-adevăr a uimit a fost asemănarea izbitoare a actorului cu personajul interpretat, nu doar din punct de vedere fizic, ci și ca atitudine, ca emoție transmisă, ca priviri, ca un tot unitar. Pentru iubitorii formației britanice, Bohemian Rhapsody înseamnă reîntâlnirea cu clasicele Love of My Life, We Will Rock You, Killer Queen și chiar cu hit-ul care dă numele filmului. Pentru cei mai tineri, poate însemna cunoașterea mai îndeaproape a unui icon al muzicii rock, poate cel mai complex, mai adulat, mai hulit și mai fascinant star al tuturor timpurilor. Căci, nu-i așa, nu ai cum să nu-i iubești pe Queen și pe Freddie, acest idol cu un drum sinuos și un final tragic. Așadar, un alt film care va sublinia importanța muzicii în viața creatorilor ei și modul cum aceasta îi poate înălța și le poate săpa gropile, în același timp.
(Surse foto: www.rogerebert.com, www.twitter.com, www.youtube.com, www.pinterest.es)
