Copil fiind, am adorat să fiu ascultător de poveşti. Multe şi fără de sfărşit, dacă se poate. Tot din aceeaşi perioadă se desprinde şi o vreme în care distanţa dintre unul din numeroasele blocuri ale unui oraş aglomerat şi ceea ce eu ştiam că este destinaţia perfectă pentru vacanţa cea mare şi lipsită de griji se măsura în aproximativ şase ore de străbătut sate şi oraşe, care se derulau asemenea unor borne dintr-o lungă şi interminabilă zi pierdută. Aşa se face că primii paşi pe drumul meu prin lumea cărţilor s-a împletit armonios cu o altă cale, puţin mai lungă, spre un sat moldovenesc desprins dintr-o lume impregnată de mistere, legende, şi aleanuri. Iar odată ajunsă aici, un vis rostit cu voce tare, fără teamă, a prins viaţă, atunci când ploaia a domolit pentru puţină vreme freamătul jocurilor în mijlocul unei naturi aflată la graniţa dintre cer şi pământ şi puternic străjuită de razele calde ale soarelui. Răbdarea bunicului cu vocea blândă şi calendarul bogat în imagini încărcate de culori pline de viaţă mi-au fost ajutoarele de nădejde în a învăţa cum să decriptez tainele fiecărei litere şi ale fiecărui cuvânt şi să îmi îndeplinesc acea dorinţă veşnic vie de a citi singură, fără să mă plictisesc vreodată şi nici să mă auto-declar obosită, atunci când timpul va dori să mă transforme şi pe mine într-un mesager al poveştilor.
Anii au trecut, iar copilul a crescut şi s-a lăsat antrenat într-un carusel neobosit, care vestea în fiecare zi că drumurile până la vacanţele mici şi mari sunt lungi şi anevoioase, iar pentru a le depăşi nu trebuie decât ca omuleţul-cititor să îşi păstreze entuziasmul de a trece dincolo de primele pagini ale oricărei poveşti care îi iese în cale. Nu de puţine ori, printre toate acele titluri pe care am învăţat să le cuprind cu privirea pentru a trece cu fruntea sus peste obstacolele din viaţa oricărui elev, s-au regăsit multe altele, alese cu grijă pentru a transforma fiecare parte a unei lumi puternic impregnate de zgomotele vieţii într-un colţ dintr-o posibilă insulă pustie, pe care mi-o imaginam adesea. Iar la rândul lor, fiecare dintre călătoriile interminabile cu diversele autobuze, autocare şi trenuri se preschimba într-un binevenit prilej de a lăsa mintea să se joace şi să îşi îngăduie reîntoarceri în acele timpuri în care, departe de lumea condamnată din ce în ce mai mult la dezlănţuire, o insulă plină de viaţă părea că vrea să îşi deschidă porţile pentru totdeauna.
În această ambianţă, clasamentul de mai jos propune cinci destinaţii literare al căror fir deopotrivă roşu şi nevăzut este certitudinea că, deşi nu mi-am pus niciodată problema unei evadări pe o insulă pustie, ştiu că între obiectele preţioase pe care le voi lua cu mine se vor afla la loc de mare cinste câteva dintre acele cărţi care, destinate vacanţelor celor mari, au aşteptat cu răbdare vremea în care să fie deschise, pentru a-mi satisface nerăbadarea şi mă purta, fie chiar pentru câteva clipe, către o lume a viselor şi visurilor veşnic senine şi vii.
5. Acaparatoarele mistere ale lui Miss Marple şi Hercule Poirot (Agatha Christie)
Certitudinea că de cele mai multe ori, aparenţele se dovedesc a fi înşelătoare a reprezentat, adesea, unul dintre subiectele predilecte ale unor scrieri care au făcut istorie în rândul cititorilor iubitori de suspans. Inegalabile au rămas, din acest punct de vedere, romanele Agathei Christie, cea care le-a dat viaţă detectivilor Miss Marple şi Hercule Poirot, personaje în lipsa cărora orice vacanţă şi-ar pierde, poate, farmecul deplin.
Fără îndoială, străbâtând şi privind lumea alături de ei şi prin ochii lor, toţi cei care ne-am visat odată Cireşari sau Robinsoni destoinici tindem să ne transformăm în locuitorii unei alte insule, tot atât de necunoscute şi provocatoare. Explorându-i fiecare colţ, mai mult sau mai puţin orientat spre pustietate, ne vom lăsa prinşi din nou în mrejele unui joc bogat în labirintice enigme care, odată elucidate cu un succes răsunător, ne vor reînzestra cu măiestria de a folosi intuiţia şi perspicacitatea în a elucida toate misterele vieţii, asemănâdu-ne, într-o mai mică sau mai mare măsură, celor doi detectivi condamnaţi la nemurire.
4. Galaxia romanelor lui Jules Verne
Fără îndoială, o vacanţă pe o Insulă pustie nu ar fi la fel de atractivă fără compania lui Jules Verne şi a scrierilor sale nemuritoare, pe care una dintre minţile luminate ale acestei lumi le recomanda spre lectură în două perioade capitale ale acestei vieţi. Morala îndemnului se referea la faptul că aceste romane se citesc cu plăcere la vârsta inocenţei, când tresari cu încântare şi entuziasm în faţa tuturor necunoscutelor din întreaga lume, iar mai apoi când te apropii sau treci de 50 de ani, pentru a observa dacă şi cum cele puse sub semnul ficţiunii se regăsesc în realitate.
Astfel, deşi mai am de străbătut o jumătate din drumul care duce spre cel de-al doilea prag al vârstelor, un fapt rămâne sigur, sfidând timpurile. Fiecare an în care mi-am lăsat mintea să exploreze, după bunul plac, toate misterele din adâncurile mării şi din centrul Pământului, să descifreze, timp de 80 de zile, toate curiozităţile planetei şi chiar să se desprindă de ea, zburând către Lună, mi-a redat puterea de a visa. Iar în timp ce toţi cei mari din jurul meu vegheau cu grijă bunul mers al activităţilor cotidiene, cititorul mic care şedea fără griji la umbra unui oarecare pom devenea, ca prin minune, un alt copil al Căpitanului Grant, explorând cu entuziasm toate acele tărâmuri care, deşi ascunse ochiului, voiau să prindă viaţă prin forţa de neînvins a gândului.
3. Trilogia celor patru Muschetari (Alexandre Dumas)
Cu siguranţă, una dintre cele mai importante morale ale timpurilor este aceea privind împletirea dintre adevărurile de necontestat ale istoriei şi tainele poveştii. În acest context, numeroase variante ale unor fapte controversate din trecut au devenit subiecte demne de luat în considerare de scriitorii dornici de a ne prinde în mrejele unei lumi pline de magie, aflată sub semnul luptei permanente dintre bine şi rău.
Între vocile menite să învingă lupta cruntă cu trecerea timpului, se află şi Alexandre Dumas-tatăl, creator al celor patru Muschetari care, alături de o serie de personalităţi rămase marcante în istoria Franţei şi implicit în cea a culturii europene, se înscriu cu putere pe lista închinată personajelor nemuritoare.
Chiar dacă suntem cititori ai secolului XXI, nu putem să rămânem insensibili în faţa tuturor întâmplărilor ieşite în calea noastră pentru a ne demonstra, fără putinţă de tăgadă, că, indiferent de vremuri, orice luptă dusă, chiar şi cu preţul vieţii, în numele dreptăţii şi al dragostei adevărate, poate fi câştigată atunci când avem la îndemână arme precum curajul, nobleţea şi devotamentul.
2. Seria Pollyanna (Eleanor H. Porter şi Harriet Lummis Smith)
De multe ori, prinşi în iureşul acaparator al lumii celei mari, avem nevoie de evadări ale spiritului către acele sfaturi şi poveşti înţelepte, care să ne reîntoarcă pe calea cea bună. Iar atunci când ni se pare că toate au fost spuse, cărţile acestei lumi ne vin în ajutor, cu răspunsuri pe cât de ancorate într-un trecut îndepărtat, pe atât de binevenite într-un prezent ieşit parcă din tiparele ordinii liniştite.
În această ambianţă, una dintre reţetele oferite citirilor dornici de a-şi recăpăta inocenţa se desprinde din întâmplările minuţios redate în scrierile închinate Pollyannei, care, fie copilă, domnişoară, soţie sau mamă ne invită, cu voce blândă, să îl luăm de mână pe cel cunoscut sau necunoscut de lângă noi şi, împreună, să descoperim Jocul Bucuriei.
Fără îndoială, de îndată ce ne vom lăsa antrenaţi în tainele acestuia, nu ne vom opri niciodată, şi nici nu vom obosi, pentru că vom înţelege că totul se rezumă la o singură şi preţioasă regulă, aceea de a privi şi primi cu seninătate şi recunoştinţă toate cele pe care viaţa le dăruieşte şi le îngăduie, spre dobândirea adevăratei împliniri.
1. Cireşarii, de Constantin Chiriţă
Ce copil isteţ al acestei lumi nu îşi doreşte să fie un explorator neînfricat şi neobosit?
Din această întrebare au prins viaţă nenumărate aventuri, între care se află şi cele ale Cireşarilor, cei şapte prieteni curajoşi care au fascinat generaţii întregi de bunici şi părinţi şi care nu pregetă să ne invite într-o călătorie de neuitat, către un univers străbătut de la un capăt la altul de clinchetul gingaş al unor râsete aducătoare de inocenţă şi viaţă.
Iar pe măsură ce fiecare dintre paginile celor cinci volume ale seriei se va lăsa cuprinsă cu privirea, o parte a vacanţei de vară va deveni un bun prilej ca cititorii mai mici sau mai mari să descifreze toate tainele copilăriei şi să se regăsească, la rându-le, printre locuitorii unui tărâm veşnic străjuit de acele jocuri menite să ne umple viaţa cu frumuseţe şi înţelepciune.
(Surse imagini: https://www.dol.ro, https://www.librariaortodoxia.ro/, https://www.daffisbooks.ro/, https://www.cartepedia.ro/, https://carturesti.ro/)
