Primele două episoade din miniseria HBO „Scenes from a marriage/ Scene dintr-o căsnicie”, de Hagai Levi („In Treatment”, „Our Boys”, „The Affair”), sunt disponibile pe HBO GO.
https://hbogo.ro/seriale/scene-dintr-o-casnicie/sezonul-1
Adaptarea serialului clasic suedez al lui Ingmar Bergman îi are în rolurile principale pe Oscar Isaac (Show me a hero) și pe Jessica Chastain (nominalizată la premiul Oscar pentru rolul din Zero Dark Thirty).
Scenes from a marriage examinează noțiunile originale despre dragoste, ură, dorință, monogamie, căsnicie și divorț, prezentate din perspectiva unui cuplu american contemporan.
Bazată pe serialul lui Ingmar Bergman, miniseria HBO de 5 episoade este scrisă și regizată de Hagai Levi, iar producători executivi sunt Hagai Levi, Michael Ellenberg, Lars Blomgren, Amy Herzog, Jessica Chastain, Oscar Isaac, Daniel Bergman și M. Blair Breard.
Mira (Jessica Chastain) e încrezătoare, ambițioasă, dar nemulțumită de căsnicia ei. Jonathan (Oscar Isaac) e un profesor de filosofie cerebral și împăciuitor, dornic să-și mențină relația intactă. Producția analizează întreaga complexitate a relației lui Jonathan și a Mirei, care sunt conștienți de faptul că mariajul lor nu este periclitat de un singur eveniment sau o singură problemă.
Un nou episod va fi disponibil pe HBO GO în fiecare luni.
Intră în atmosferă! Iată ce spun actorii Jessica Chastain și Oscar Isaac despre primul episod și personajele lor. Li se alătură Michael Ellenberg, producător executiv, Amy Herzog, co-scenaristă și producătoare executivă și Hagai Levi, scenarist, regizor și producător executiv
„Ok, oameni buni, începem…” Jessica Chastain a ajuns pe platouri. Urcă pe scări până la o baie flancată de echipajul care poartă măști și își pune verigheta care tocmai i-a fost înmânată. La „acțiune”, atinge display-ul unui smartphone și camera se strânge într-un prim-plan pe fața ei.
O urmăm în timp ce coboară la parter printr-o casă superbă, plină de lumina soarelui, dincolo de o fetiță care se uită la desene animate pe un laptop. Continuă până în sufragerie și se așază pe canapea lângă un bărbat. În afara cadrului auzim vocea unei alte femei: „Eu sunt Danielle, să începem?”
Apare cartonul cu titlul, Scenes from a Marriage – primul episod, Innocence & Panic/ Inocență și panică.
Danielle speră că Jonathan (Oscar Isaac) i-a spus Mirei (Jessica Chastain) câte ceva despre teza de doctorat pe care o scrie, despre modurile în care rolurile de gen afectează căsniciile monogame. Apasă pe butonul de înregistrare și aruncă cu prima întrebare: „Cum v-ați defini, fiecare în parte?” Jonathan răspunde: „Sunt bărbat. Sunt evreu. Sunt tatăl Avei, care are patru ani. Sunt academician. Predau la departamentul de filosofie de la (Universitatea) Tufts. Ce altceva? Am 41 de ani, sunt democrat. Sunt astmatic”.
Mira, alături de el pe canapea, intervine: „Tu simți că faptul că ai astm te definește? Serios?” El răspunde: „păi, dacă treci prin întreaga ta viață trăind cu amenințarea că te-ai putea sufoca, atunci da, devine o parte din modul în care te definești”. El devine defensiv și ea îi strânge mâna, răspunzând la aceeași întrebare. „Sunt femeie, sunt măritată, sunt mamă. Am 40 de ani – nu chiar, dar așa mă auto-definesc, 40. Lucrez în industria tehnologiei. Sunt vicepreședinte în departamentul de management al produsului”. Jonathan adaugă: „E o persoană importantă, ai încredere în mine”.
Jessica Chastain remarcă: „Atunci când Jonathan este rugat să ‘se auto-definească’, el spune ‘sunt tată, sunt asta, sunt astalaltă’, dar nu spune niciodată ‘sunt soț’. Pe când unul dintre primele lucruri pe care le spune Mira este ‘sunt soție’. Pentru mine, atunci când îi cunoaștem pe Mira și pe Jonathan alături de Danielle, simt că versiunea pe care o prezintă Mira e mai discretă, pentru că suprimă o mare parte din cine este. Se definește aici ca soție, ca mamă, ca persoană care contribuie financiar în familie, dar nu este chiar versiunea în carne și oase a Mirei pe care o cunoaștem mai încolo, pentru că trăiește doar pentru rolul de gen la care crede că trebuie să adere”.
Oscar Isaac adaugă: „Cred că e ușor să-ți dai seama că Mira este distrasă și că se simte incomod și că poate Jonathan nu prea își dă seama de indicii sau, chiar dacă-și dă seama, nu le ia atât de în serios pe cât ar putea s-o facă. Așa că cred că poți începe să-ți dai seama de aici că ar putea să existe probleme în viitor”.
Danielle îi întreabă cum își împart treburile gospodărești și cele legate de îngrijirea copilului. Jonathan explică că, în timpul săptămânii, el are în mare parte grijă de Ava. Programul unui profesor universitar e flexibil și reușește să lucreze de acasă, în timp ce serviciul Mirei implică un program mai lung și călătorii frecvente. Aranjamentul lor are sens. Cu toate acestea, Mira adaugă: „sună de parcă ne-am cere scuze pentru asta”.
Danielle întreabă despre povestea relației lor și Jonathan o încurajează pe Mira să explice cum s-au cunoscut prima oară. ‘De ce face acest lucru parte din studiu’, întreabă ea, simțindu-se inconfortabil. Jonathan povestește că amândoi erau studenți la Columbia, și aveau același seminar la Literatura engleză. Crescuse într-o familie de evrei ortodocși foarte strictă, a mers la școli unisex și, până la colegiu, nu atinsese vreodată o femeie. Fusese logodit cu o fată pe care o știa din copilărie și cu care crescuse. În contrast, Mira era un fel de „vedetă în campus”, care era într-o relație cu un star rock din formația Saraband. „Era cât se poate de departe de lumea mea”, spune Jonathan.
Mira preia povestea. Juca într-o piesă de teatru produsă de studenți și făcea documentare pe tema evreilor ortodocși și a decis să discute cu Jonathan despre experiența pe care a avut-o el cu religia. El a fost „complet înspăimântat”, dar ea era foarte dedicată rolului ei. ‘Atât de dedicată încât s-a dezbrăcat complet la jumătatea piesei’, spune el.
Danielle se întreabă dacă cei doi au început o relație în acea perioadă, dar, nu, a fost ani mai târziu, atunci când Jonathan era în Boston și Mira se muta acolo și căuta un apartament în care să stea cu altcineva. „Am devenit colegi de apartament și de acolo a progresat situația”, spune el. Cine a făcut prima mutare? Jonathan, ezitant, spune: ‘Cred că amândoi’. Mira dezvăluie că avusese o serie de relații ‘la limita abuzului’ și că Jonathan era opusul acelora. ‘Era tot ce îmi doream să fiu eu’. Cu toate acestea, în mod paradoxal, Jonathan spune că la vremea respectivă suferea de pe urma unei perioade lungi de izolare și anxietate existențială, după ce renunțase la religia lui.
În sfârșit, cei doi devin un cuplu după ce un medic de la urgență l-a tratat pe Jonathan pentru un atac de astm și a crezut că cei doi sunt căsătoriți. „Am ajuns acasă și ne-am jucat de-a soțul și soția și apoi s-a întâmplat”, spune el.
Danielle întreabă care este secretul succesului căsniciei lor. Jonathan se întreabă cum ar defini ea succesul. O căsnicie în Statele Unite durează în medie 8,2 ani, iar ei au rezistat 10 ani, explică Danielle, în timp ce Jonathan vede rigla care este suprapusă peste percepția cuplului. „Cuvântul ‘succes’ este emblematic pentru o concepție greșită în cultura largă despre căsnicie. A devenit acest proiect, acest lucru la care lucrezi: ‘lucrăm la căsnicia noastră’. O industrie care valorează multe milioane de dolari: există cărți de dezvoltare personală, terapie de cuplu și ateliere și podcasturi și aplicații și seriale de televiziune. Este o afacere de proporții”, spune el.
Cultura de consum din vest, adaugă el, a creat în mod voit așteptări iraționale de la căsnicie, ca aceasta să fie în mod constant bazată pe pasiune, sex și intensitate emoțională neîncetată, atunci când este ‘evident’ că aceste lucruri decurg din noutate, așa că „întregul concept este o eroare logică completă”.
Pe de altă parte, el și Mira văd căsnicia ca pe „un mijloc, și nu o destinație. Amândoi o vedem ca pe o platformă care ne permite să ne dezvoltăm ca indivizi. Amândoi suntem foarte pasionați de munca noastră și parteneriatul nostru ne oferă fundația de siguranță pentru a ne face munca și a crește o fiică și pentru a avea o familie”.
Michael Ellenberg, producător executiv, menționează: „Se iubesc unul pe celălalt. Au o poveste despre cum a început relația lor și există puncte tensionate, există lucruri nerezolvate între ei, așa cum există în fiecare cuplu. Dar semințele întregii drame sunt vizibile în schimburile dintre ei și persoana care-i intervievează”.
„Felul în care vorbesc despre trecut, există acolo întrebări la care nu s-a răspuns despre identitate și încredere în sine și ei nu văd lucrurile chiar în același fel. Nu au o poveste unificată, dar dacă stai cu majoritatea cuplurilor și elti atent la ele, vei vedea acest tip de neconcordanță, mai ales când sunt împreună de ceva vreme”.
Amy Herzog, co-scenaristă și producătoare executivă, adaugă: „Mira simte că nu este chiar bine în această casă și în această căsnicie, dar încă nu este clar pentru ea acest lucru. În acel interviu ea este cumva tăcută. Spune imediat că este soție, se îngrijorează că nu a spus că este mamă și clar există o anxietate acolo. Lui Jonathan clar îi face plăcere să spună povestea despre începutul relației lor, dar ea se simte cumva jenată de poveste. Cred că, dacă scena funcționează, ar trebui să se simtă că acești doi oameni țin unul la celălalt și chiar au o căsnicie care funcționează, dar există ceva nerostit aici, există ceva care se mișcă sub suprafață”.
Ava, fetița pe care am văzut-o la început, intră în cameră și sare în poala mamei sale. Clipul video la care se uita s-a încheiat. Jonathan o duce înapoi în camera alăturată și o lasă pe Mira singură cu Danielle în timp ce răspunde la întrebarea despre succesul mariajului. „În căsnicie există un echilibru delicat și trebuie să fie menținut”. La începutul unei relații, totul este nou și te umple de entuziasm și nimic nu poate distruge asta și apoi „îți dai seama că orice te poate răni”. Jonathan se întoarce și Danielle îi întreabă despre monogamie – cât de mult sunt dedicați unul altuia, pe plan sexual?
Mai târziu, Mira și Jonathan invită doi prieteni la cină. Există râsete. Peter (Corey Stoll) intră în cameră și întreabă ce a ratat. Partenera lui, Kate (Nicole Beharie), referindu-se la întrebările anterioare ale lui Danielle, spune „practic a întrebat dacă se culcă cu alte persoane…” Peter o întreabă pe Mira de ce a acceptat să participe la studiu și Mira spune că Jonathan a insistat să facă asta. Jonathan spune că lucrarea lui Danielle explorează ideea că mariajele în care femeile sunt cele care aduc mai mulți bani în casă și bărbații sunt cei care au mai mult grijă de copii au șanse mai mari de a supraviețui pe termen lung. Alte studii sugerează că nivelul de satisfacție al unei femei crește șansele. Peter se întreabă de ce studiul se concentrează pe cupluri monogame, „trăim într-o eră nouă”. Jonathan glumește că îi va face cunoștință cu Danielle. „Dacă este interesată de mariaje de succes, cred că asta ne exclude pe noi”, spune Kate.
Jonathan felicită cuplul pentru o afacere recentă de succes, dar Kate spune că este un miracol că au supraviețuit la pitch-ul recent „fără se se ucidă unul pe celălalt”. Peter îi spune „hai să nu facem asta acum”. Jonathan întreabă ce se întâmplă cu ei, iar Kate mărturisește că iubitul ei, Nathan, a părăsit-o și e foarte „deprimată din această cauză”, și adaugă „Peter nu poate face față situației și nu vrea să vorbească despre asta”. Devine clar că Peter și Kate au o relație deschisă. Kate a acceptat aventurile lui Peter, dar acum că ea trece printr-o despărțire, el crede că sentimentele ei nu sunt legitime. Peter spune: „eu nu m-am îndrăgostit niciodată de altcineva, asta e diferența”.
Mira și Kate se duc împreună în dormitorul de sus și vorbesc mai mult despre despărțirea lui Kate. O Kate depresivă abia reușește să se ridice din pat, iar Mira îi sugerează că poate a venit timpul să regândească „aranjamentul”, care a început pentru ca „Peter să justifice faptul că o înșală”. „L-am epuizat (pe Peter). Știi cât de bine mă simțeam când îl doream pe soțul meu?” Durerea, acum, spune ea, este un preț care merită plătit.
Mira se întreabă dacă aranjamentul a fost dificil, totuși, pentru copiii cuplului. Kate neagă acest lucru și Mira spune că n-o judecă pe prietena ei. Se îmbrățișează și Kate o sărută pe Mira pe buze. Momentul este încărcat cu potențial înainte ca Kate să facă un pas înapoi și să spună: „Îmi pare rău, nu știu de unde a venit asta, cred că sunt destul de beată”. Mira îi sugerează să se întoarcă jos.
Bărbații sunt adânciți în conversație. Mira începe să facă curat; Kate cheamă un taxi. Peter spune, „dacă eu mă culc cu alte femei, nu are nicio legătură cu îndrăgosteala”. El continuă să explice de ce el și Kate aveau o relație deschisă în timp ce Jonathan spune că e o problemă de alegere. Poate, adaugă el, este felul în care ești crescut – în primii 20 de ani de viață ești învățat să nu te predai dorințelor tale. „E înrădăcinat”. Peter îl contrazice viguros și vocea lui ridicată o trezește pe Ava. Taxiul ajunge și cuplul pleacă.
Oscar Isaac: „A fost grozav să lucrez cu Corey și Nicole. Pe Nicole o știu de la școală așa că a fost grozav că a putut juca acest rol și sunt un mare fan al muncii lui Corey. Pentru Jonathan și Mira, e acel moment în care poți arăta cu degetul către un cuplu care are probleme și să spui ‘ei au făcut-o de oaie, noi ne descurcăm grovaz’. Ceea ce până la urmă te lasă să crezi, în mod eronat, că ești în siguranță”.
Jessica Chastain: „Nicole și Corey sunt actori fenomenali și ce mi-a plăcut foarte mult legat de acest moment este că pentru majoritatea primului episod Mira este mai mult un observator, e o versiune estompată a sa, așa că am putut sta în scaun și să îi privesc pe ei pentru mare parte din episod. Nicole a încercat atâtea lucruri diferite – fiecare dublă era nouă și incitantă cu ei”.
Amy Herzog: „Acesta a fost unul dintre cele mai complicate lucruri de deslușit la adaptare pentru ca în seria originală (a lui Bergman), cei doi sunt un cuplu de swingeri din anii ‘70, așa că a trebuit să găsim o versiune contemporană la fenomen. Așa că ne-am tot gândit și răzgândit în privința acestei scene”.
„Nu exista foarte multă filosofie și ideologie legată de mișcarea swingerilor la vremea respectivă. Cu mișcarea poliamoroasă din prezent există substraturi filosofice și un anume limbaj și mulți oameni grijulii implicați în ea, așa că am vrut să onorăm asta, dar și să arătăm că nu există o formulă magică. A fost distractiv de explorat și să găsim o versiune bună a acestui cuplu care să tulbure puțin apele pentru Mira, mai ales, să stârnim în ea temeri, curiozitate, entuziasm”.
Jonathan și Mira se pregătesc de culcare și discută despre evenimentele serii. În pat, Mira dezvăluie că este însărcinată. Jonathan e luat prin surprindere. „Cum?” Un weekend de vacanță recent și niște contraceptive uitate. „Ești fericit?” îl întreabă Mira. Fericit, dar șocat, recunoaște el. Mira introduce opțiunea de a nu păstra copilul. „Dacă facem asta, atât de multe vor pica pe umerii tăi”. Fiecare dintre ei încearcă să ghicească ce simte celălalt și îndoielile ies la suprafață. Jonathan vrea să păstreze copilul, dar „doar dacă este ceva ce tu îți dorești și care te-ar face fericită”. Mira spune: „cred că s-ar putea să se întâmple asta”. Se îmbrățișează și Jonathan are un atac astmatic și are nevoie de inhalator. „Nu te uita la mine așa – asta nu înseamnă nimic. Nu înseamnă că intru în panică”. Starea de spirit se schimbă când Mira mărturisește că este ambivalentă legată de o nouă sarcină. Primii doi ani din viața Avei au fost dificili. S-a comportat „îngrozitor” cu Jonathan și el a fost distant față de ea. Și-a detestat comportamentul „aiurea” către el și s-a simțit ca o „mamă îngrozitoare”. I-a luat multă vreme până când să se simtă din nou ca ea însăși și acum sunt într-o perioadă bună. Viața ei e din nou pe un făgaș bun și se simte vinovată pentru că sugerează că un nou bebeluș ar putea să schimbe din nou macazul. O Mira cu ochii înlăcrimați spune că „e dificil să îți dorești ceva și să nu îl dorești, în același timp”. Ei speculează pe seama sexului bebelușului, cum copiii ar avea nevoie de propriile camere la un moment dat, ceea ce ar însemna o renovare. „Te iubesc, știi asta, nu?”, îl întreabă Mira pe soțul ei.
Jonathan ajunge la o clinică. El bate la ușă și își cere scuze pentru întârziere. Un medic îi explică Mirei procedura – medicamentele îi vor încheia sarcina și va avea parte de efecte secundare. „E ca o toxiinfecție alimentară”, spune aceasta. Medicul o întreabă pe Mira dacă vrea să continue. Mira se uită la Jonathan și spune „da”, în timp ce și Jonathan dă din cap a aprobare. Ei discută opțiuni contraceptive. Medicul merge să aducă medicamentația. Jonathan nu pare în largul lui și spune că le va aduce sucuri. „Mă întorc imediat”. La automat, el își pleacă capul, pierdut în gânduri, înainte de a se întoarce în cameră. Mira, într-un halat, stă pe patul de spital și își întreabă soțul: „ești ok? Ești supărat? Te-ai răzgândit?” Jonathan recunoaște că nu se aștepta la sentimentele copleșitoare, dar adaugă: „am luat decizia bună acum. Am vorbit despre asta. Nu cred că există vreun punct de vedere rămas neacoperit de noi în ultimele zece zile”. Mira este de acord. Se țin de mână și Mira vorbește despre continuarea renovărilor casei despre care discutaseră pentru a face loc bebelușului. Medicul se întoarce cu pastilele și Jonathan deschide un suc pe care i-l dă Mirei. Ea ia medicamentul. Mira încearcă să se ridice, dar i se face greață și medicul îi spune să rămână în cameră și să se odihnească puțin. Medicul pleacă și Mira șoptește: „Mă simt îngrozitor”. Jonathan spune: „O să te simți mai bine mâine”. Mira îi spune lui Jonathan să se ducă acasă, dar el protestează. Ea spune: „Mi-ar plăcea să fiu singură o vreme, ești ok cu asta?” Jonathan pleacă. Mira cade înapoi pe pat, fața nu-i mai este controlată în timp ce lacrimile curg și ea își acoperă fața cu cearceaful.
Hagai Levi, scenarist, regizor și producător executiv, spune: „În (serialul) original (al lui Bergman), în mod surprinzător, avortul nu este o mare problemă, poate din cauza perioadei, poate din cauza locului. Avortul este ceva important aici și nu aș spune că este un simbol, dar e un moment semnificativ, într-un fel, să faci un copil e un lucru care duce la multe schimbări și îi leagă pe oameni unii de alții. Așa că decizia de a avea un copil este cel mai frumos lucru din lume, dar de fapt face ca un cuplu să se despartă mult mai greu. Deci am vrut să folosesc acest lucru ca o metaforă despre ce îi leagă pe oameni la bine și la rău.
