După o ediţie în care muzicile de ieri şi de astăzi s-au dezvăluit drept raze puternice de lumină pe tărâmul generozităţii, Festivalul Internaţional „George Enescu” redeschide portalul care leagă vibraţiile lumii de universul tainic al acelor sunete menite să încrie România pe harta marilor centre culturale şi, de asemenea, să cizeleze şi să îmblânzească acele spirite adesea mult prea prinse în zgomotul cotidian.
Considerată cea mai generoasă împletire de evenimente din 1958 şi până astăzi, această a 27-a ediţie gravitează cu precădere în jurul figurii emblematice a lui George Enescu, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc 70 de ani şi în urma căruia va dăinui, pentru totdeauna, o corolă de creaţii sub straja cărora timpul îşi găseşte, chiar şi astăzi, răspunsuri nebănuite, în tandem cu ritmul vieţii.
Astfel, nu va fi poate de mirare faptul că, printre acele secţiuni deja cunoscute de melomanii atenţi şi rafinaţi se vor regăsi patru evenimente noi adresate cu precădere copiilor dornici de a descifra misterele sunetelor şi ale istoriilor ţesute în jurul lor. Iar din agenda acestui an transpare un suflu şi mai proaspăt, sugerat, pe de o parte, de fascinanta împletire dintre dansurile sunetelor şi jocurile culorilor, iar pe de altă parte de armonizarea acelor voci cuminţi ale tradiţiei, invitate acum să evadeze din sălile de concert spre a-şi întrezări ecouri misterioase în freamătul mai puţin convenţional al spiritelor tinere, independente şi efervescente.
Şi aşa se face că, fie dacă vom da curs în mod fizic acestor generoase invitaţii sau ne vom apropia de sunetele muzicilor doar prin intermediul diverselor ajutoare audio-vizuale, morala călătoriei va fi, cu siguranţă, aceeaşi. Căci odată intrat în universul magic, entuziasmul şi chiar posibila teamă în faţa celor peste 100 de evenimente anunţate, vor deveni ocazii de a transforma fiecare dintre cele 29 de zile ale Festivalului într-o piesă a unui puzzle fascinant şi nesfârşit, sau poate chiar a unui periplu iniţiatic, bogat în reguli plăsmuite sub straja propriilor valori şi preocupări. Iar împlinirea va fi cu atât mai mare, atunci când ne vom şti ridicaţi la rangul de exploratori curajoşi ai unui tărâm unde totul este posibil, unde graniţa dintre generaţii dispare, în vreme ce sălile de concert se deschid anume pentru a ne satisface nestăvilita dorinţă de a ne afla cât mai aproape de renumiţii interpreţi şi marile orchestre din România şi din întreaga lume.
Fără îndoială, fiecare va primi în dar una sau mai multe perechi de lentile preţioase şi poate chiar şi o baghetă magică menite să ne vestească, în taină, că a venit momentul să ne îngăduim măcar o descoperire a acelei punţi nevăzute, dar vrăjite, care leagă sunetele trecutului de vibraţiile contemporane. Iar atunci când toate acele zilele cuprinse între 24 august şi 21 septembrie se vor rătăci printre celelalte colege deja înscrise în calendar, fragmente din ceea ce s-ar putea numi, pe drept cuvânt, Fenomenul Enescu, îşi vor afla sălaş primitor în cele mai tainice colţuri ale inimii, ca întruchipări vii ale unei poveşti care înseninează chiar şi cele mai agitate, obosite sau plictisite priviri.
Şi ca prin vis, călătoria se va rescrie, la vremea rânduită, de, în, cu, lângă şi pentru fiecare dintre noi, în acompaniamentul acelor muzici care, de ieri şi pentru totdeauna, ni se arată ca simboluri ale bucuriei, ca îndemnuri la tandre aduceri aminte, ca prilejuri de a admira şi poate chiar de a respira acel frumos purtător de linişte, dragoste, magie şi speranţă.
(Surse imagini: https://specialarad.ro/, https://www.radioromania.ro/.)
