Aseară, în cadrul evenimentului de lansare al romanului Hamnet de Maggie O’Farrell, Editura Pandora M, sub umbrela colecției ANANSI. World Fiction, alături de British Council România au lansat un concurs național de eseuri în limba engleză dedicat liceenilor.
În cadrul acestei competiții, participanții sunt invitați să își imagineze că sunt Shakespeare pentru o zi, să așeze povestea în scris și să o trimită către British Council România. La mijlocul lunii aprilie, juriul format din Nigel Bellingham, directorul British Council România, Mihaela Michailov – co-fondatoarea Centrului de Teatru Educațional Replika, lect.univ.dr UNATC „I.L.Caragiale”, și Bogdan-Alexandru Stănescu – scriitor, director editorial Editura Pandora M, coordonatorul colecției ANANSI. World Fiction, va evalua eseurile primite. Câștigătorii vor fi anunțați pe 23 aprilie, o zi cu o semnificație aparte pentru iubitorii literaturii de limba engleză: Ziua Internațională Shakespeare și Ziua Internațională a Cărții, în cadrul unui eveniment desfășurat la British Council România. Detalii despre competiție, pe pandoram.ro și pe britishcouncilromania.ro.
Competiția a fost anunțată de Nigel Bellingham, cel care a spus și câteva cuvinte despre carte.
„Hamnet este o carte extrem de puternică și de frumoasă, mă bucur că a fost tradusă în România. ANANSI este o colecție fantastică!” – Nigel Bellingham
„Mi-a plăcut Hamnet la nebunie. Am crescut într-un orășel situat la o oră distanță de locul unde s-a născut și a locuit Shakespeare până să plece spre Londra și, spre rușinea mea, n-am vizitat niciodată acest loc. Acum, după ce am citit cartea lui Maggie O’Farrell, sunt hotărât să vizitez Stratford.
Am îndrăgit romanul acesta din mai multe alte motive. Sunt absolvent de Litere, iar primul meu job a fost acela de profesor de engleză: am predat Shakespeare, îi cunosc operele. Romanul Hamnet, însă, m-a ajutat să înțeleg că Shakespeare a fost și el om, a trăit, a mâncat, a băut, a avut relații, a fost vesel, a suferit, a iubit, a pierdut. Este un nume atât de mare în lumea culturii universale, încât de multe uităm asta.
Apoi, mi-a plăcut romanul dintr-un motiv extrem de personal: eu știu pe propria piele ce înseamnă să pierzi un copil. Felul în care autoarea a transpus durerea lui Agnes în cuvinte mi se pare remarcabil. Felul în care a scris Maggie O’Farrell despre durere și despărțire este, deopotrivă, incredibil și de mare ajutor. Practic, așa vedem concret cum funcționează puterea vindecătoare a literaturii. Hamnet este o carte extrem de puternică și de frumoasă, mă bucur că a fost tradusă în România. ANANSI este o colecție fantastică!”.
„De piatră să fii și Hamnet reușește să te modeleze și să-ți schimbe materia dură în una fluidă.” – Marius Consantinescu
„De multă vreme nu am mai citit o carte care să mă bucure atât de sincer, atât de simplu și atât de lipsit de miză”, a mărturisit scriitorul și jurnalistul cultural Marius Constantinescu, unul dintre invitații evenimentului. „Aș spune că nu văd o miză absconsă care trebuie desfăcută strat după strat în această carte, alta decât aceea de a-ți desface tu sufletul pentru a o primi. Este o carte atât de simplu gândită și în același timp atât de desăvârșită în simplitatea ei, încât de piatră să fii și Hamnet reușește să te modeleze și să-ți schimbe materia dură în una fluidă. Este imaginea, este feelingul, este această parte auditivă și senzorială totodată. Este inclusiv simțul olfactiv stimulat în această carte.
Felul în care este concepută povestea, liniaritatea ei, o liniaritate care te ține acolo, îți facilitează adăstarea în poveste”, a completat acesta.
„Shakespeare reușește să devină un personaj viu, chiar și așa, împins în spate, după ce ia reflectorul.” – Oana Stoica
Criticul de arte performative și jurnalista culturală Oana Stoica, prezentă de asemenea la dialog, a venit și cu perspectiva dramaturgului asupra romanului semnat de Maggie O’Farrell: „Pentru mine, unul dintre lucrurile importante în întâlnirea cu acest roman este faptul că el curge ca scriitură. Simplitatea este, însă, o aparență, este rezultatul unei scrieri geniale, al unei structuri extrem de complexe și al unei munci foarte complicate: această carte are câțiva piloni documentari rigizi. Maggie O’Farrell a trebuit să navigheze și să creeze în jurul lor o poveste care să susțină acești piloni și, în același timp, să fie o poveste care curge. Am citit-o printr-o grilă pe care nu eu mi-am impus-o, ci cartea.
Că nu este o carte despre Shakespeare, asta bănuiam și cred că de asta nici autoarea nu l-a numit, pentru că notorietatea lui risca să strivească aceste personaje. De data asta, Shakespeare este anexa. Este o carte despre femei și chiar, aș spune, una feministă. Dacă ne uităm la portretele femeilor care domină cartea, toate sunt niște femei care, într-un fel sau altul, încearcă să lupte pentru propriul statut social. Cu toate acestea, Shakespeare este în Hamnet un scriitor extrem de viu și reușește să devină un personaj viu, chiar și așa, împins în spate, după ce i se ia reflectorul. Shakespeare e un personaj rigid, dar Maggie O’Farrell îl umanizează în Hamnet. Astăzi, Shakespeare ar fi fost un scriitor foarte cool.”
„Maggie O’Farrell pictează cu lumină.” – Laura Câlțea
Moderatoarea evenimentului, Laura Câlțea, a propus o perspectivă ce îmbină analiza imaginilor vizuale şi a imaginilor literare, reușind și o bună punere în context a romanului lui Maggie O’Farrell: „Mi-a plăcut enorm de mult cartea asta, mi-a plăcut cât de perfect șlefuită este, mi-a plăcut mult ritmul. Unui autor, când îi iese ritmul, nu-l simți. Ești conștient că ceva nu merge doar atunci când ritmul nu este ceea ce trebuie. Mie, ritmul din Hamnet mi s-a părut că mi se apropie de o piesă de teatru. Alteori, mi s-a părut că duce către pictura narativă: Maggie O’Farrell pictează cu lumină!
Deși s-a vorbit adesea despre asta, eu nu am văzut Hamnet ca pe un roman feminist, ci mai curând ca pe o carte care merge într-o direcție a literaturii contemporane, care încearcă să revalorizeze și să repună în drepturi personaje până acum marginale: de la femei, la copii, la minorități. Este, dacă vreți, un gest de recuperare.
Cartea se deplasează puțin și înspre tragedia grecească, în care știi de la început despre ce este vorba, fără însă ca asta să strice în vreun fel actul receptării. Și noi știm povestea din Hamnet, încă de când parcurgem textul de pe copertă. Dar asta nu atinge cu nimic bucuria lecturii.
Apoi, aș mai menționa și o nouă direcție a literaturii recente, cea a recuperării lui Shakespeare prin ficțiune.”
În doar câteva luni de la publicarea în Marea Britanie, romanul lui Maggie O’Farrell a fost tradus în peste 30 de limbi și inclus în 15 topuri internaționale ale celor mai bune cărți ale anului trecut, fiind recompensat cu Women’s Prize for Fiction 2020. Ediția în limba română, în traducerea Mihaelei Buruiană, a fost prima carte publicată în colecția ANANSI. World Fiction la începutul acestui an.
În 2021, în colecția ANANSI. World Fiction vor apărea în jur de 40 de cărți, lista incluzând majoritatea titlurilor recompensate cu cele mai importante premii literare ale anului trecut. Opera poetei Louise Glück, laureata Nobelului literar, va fi tradusă și publicată începând cu acest an, alături de romanul The Discomfort of Evening semnat de scriitoarea olandeză Marieke Lucas Rijneveld, premiat cu The International Booker Prize, precum și de romanul Shuggie Bain de Douglas Stuart, recompensat cu The Booker Prize 2020.
ANANSI. World Fiction este cea mai recentă colecție dedicată traducerilor din literatura universală de pe piața de carte din România. Noul proiect editorial, coordonat de scriitorul și editorul Bogdan-Alexandru Stănescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. Așezată sub semnul lui Anansi, zeul african al poveștilor, colecția ANANSI. World Fiction include cinci serii: Anansi. Contemporan – dedicată literaturii actuale, Anansi. Clasic – un spațiu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor – ce reunește eseuri literare, Anansi. Ego – seria dedicată memorialisticii și Anansi. Blues – seria poeziei.
