Știrile săptămânii: Despre rezistenţa intelectuală sub regimul comunist, într-un nou volum semnat de Gabriel Andreescu, la Polirom; Un nou roman de Anthony Burgess, „Moartea la Deptford”, în dezbatere la librăria Humanitas de la Cișmigiu; Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, de Z. Ornea, un studiu demitizant al interbelicului românesc; Romanul Doinei Rusti, “Lizoanca la 11 ani” , a intrat in topul celor mai bune 10 romane apărute in 2015 la Budapesta; Sediul Librăriei Mihail Sadoveanu, retrocedat proprietarilor. Librăria își continuă activitatea în filiala CLB de pe str. Edgar Quinet.
Despre rezistenţa intelectuală sub regimul comunist, într-un nou volum semnat de Gabriel Andreescu, la Polirom
Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist, un nou volum sub semnătura profesorului Gabriel Andreescu, a apărut în colecţia „Plural M” a Editurii Polirom şi este disponibil din această săptămînă în librăriile din ţară şi pe www.polirom.ro.
Pornind de la ideea că promovarea excesivă a trecutului poate paraliza o societate prin deturnarea energiilor ei vitale, Gabriel Andreescu consideră că pentru eliberarea din această formă de captivitate este necesară epuizarea temelor încă ambigue privitoare la istoria recentă. Cu o astfel de motivaţie, a dus la capăt cea mai elaborată cercetare asupra subiectului rezistenţei prin cultură, pe care îl reformulează în termenii mai generoşi ai „existenţei prin cultură”.
În volum sînt deconstruite cîteva clişee, începînd cu punerea în opoziţie a colaboraţionismului cu devotamentul pentru excelenţa intelectuală, din perspective care regîndesc imaginea despre experienţa umană în comunism.
În căutarea „nişelor culturale ale existenţei”, Gabriel Andreescu reconstituie pe baza documentelor de arhivă şi poveştile de viaţă ale unor oameni care au ajuns să se confrunte cu agenţii represiunii. Explorînd cazuri reprezentative (Ştefan Aug. Doinaş, Mircea Iorgulescu, Nicolae Balotă etc.), Existenţa prin cultură se doreşte nu doar o pledoarie în „procesul” făcut astăzi unor reprezentanţi ai culturii române care nu mai pot să se apere, ci şi un ghid despre ce înseamnă „să trăieşti frumos” în vremuri potrivnice.
Din cuprins:
Opinii, noţiuni şi idei despre rezistenţa prin cultură şi colaboraţionism • Dorin Tudoran: predictibilitatea personalităţilor accentuate • Mircea Dinescu: „boem şi calculat” • Constantin Noica: patosul cultural • Expresia stilistică a unui proiect politic colectiv. Grupul de Acţiune Banat • Împlinirea colectivă a reveriilor individualizate. Şcoala de la Păltiniş • Cazul Ştefan Aug. Doinaş şi denaturarea sensului Memoriei
Gabriel Andreescu este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative. A militat pentru respectarea drepturilor omului încă din perioada comunistă, fiind unul dintre disidenţii care s‑au opus deschis lui Ceauşescu şi regimului său autoritar. Din 1990 a iniţiat mai multe organizaţii nonguvernamentale, printre care Comitetul Helsinki Român, Centrul de Studii Internaţionale, Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă. Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului.
De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut: Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă (1998); Locurile unde se construieşte Europa. Adrian Severin în dialog cu Gabriel Andreescu (2000); Ruleta. Români şi maghiari, 1990‑2000 (2001); Naţiuni şi minorităţi (2004); Reprimarea mişcării yoga în anii ’80 (2008); L‑am urît pe Ceauşescu. Ani, oameni, disidenţă (2009); Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii (2013); MISA. Radiografia unei represiuni (2013). A editat, tot la Editura Polirom, Naţionalişti, antinaţionalişti. O polemică în publicistica românească (1996), Problema transilvană (în colab. cu Gusztáv Molnár, 1999), Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. I: 1979‑1985 (în colab. cu Mihnea Berindei, 2010) şi Ultimul deceniu comunist. Scrisori către Radio Europa Liberă, vol. II: 1986‑1989 (în colab. cu Mihnea Berindei, 2014). Este coautor, alături de Miklós Bakk, Lucian Bojin şi Valentin Constantin, al volumului Comentarii la Constituţia României (2010).
Un nou roman de Anthony Burgess, „Moartea la Deptford”, în dezbatere la librăria Humanitas de la Cișmigiu
Joi, 14 ianuarie 2016 , ora 19.00 vă aşteptăm la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Moartea la Deptford, o poveste despre viaţa tumultoasă a poetului şi dramaturgului elisabetan Christopher Marlowe, o bijuterie literară semnată de Anthony Burgess, faimosul autor al Portocalei mecanice.
Vor fi vorbi despre carte George Volceanov , traducătorul romanului şi criticii literari Bedros Horasangian şi Cosmin Ciotloş iar actorul István Téglás ne va citi câteva fragmente. Gazda întâlnirii va fi Denisa Comanescu, director general Humanitas Fiction.
Accesul la eveniment se face pe baza unei rezervări la numărul de telefon 021 311 40 01 sau la adresa de email cismigiu@humanitas.ro, în limita celor 80 de locuri disponibile, până la data de 14 ianuarie, ora 18.30.
Scris de Anthony Burgess în ultimul său an de viaţă, 1993, romanul Moartea la Deptford este un pandant la Ochii doamnei mele (dedicat Marelui Will şi publicat de Humanitas Fiction în martie 2015) şi reconstituie, pe fundalul Angliei elisabetane, viaţa tumultuoasă a lui Christopher Marlowe, dramaturg, poet şi traducător adulat de Shakespeare şi de mulţi dintre contemporanii săi, dar şi agent secret al Coroanei.
Provenit din modesta familie a unui ciubotar din Canterbury, Kit Marlin (Christopher Marlowe) ajunge student bursier la Cambridge, este recrutat ca agent secret al Coroanei şi duce o existentă dublă, pendulând între lumea teatrului și a poeziei și nenumăratele misiuni primejdioase pe care se vede silit să le îndeplinească. Devenit membru al faimoasei Şcoli a Nopţii, prezidate de Sir Walter Raleigh (în realitate un grup de rafinaţi intelectuali care încearcă să armonizeze dogma religioasă cu descoperirile ştiintei), suspectat de ateism şi homosexualitate, de practici oculte şi satanism şi, în ultimă instantă, de trădare, Kit se trezeşte prins în menghina fortelor politice antagoniste ale epocii elisabetane, sfârşind în împrejurări dubioase.În egală măsură roman istoric şi palpitant thriller în tradiţia romanului de spionaj, acest veritabil testament literar al lui Burgess readuce la viaţă figura uimitoare, marcată de un nonconformism exarcebat, a lui Christopher Marlowe, şi argumentează convingător de ce Shakespeare l-a eclipsat în timp, fără a-l depăşi însă niciodată.Personalitatea complexă a scriitorului britanic ANTHONY BURGESS (25 februarie 1917-22 noiembrie 1993) continuă să incite şi să deconcerteze. Romancier, dramaturg, eseist, compozitor, libretist, traducător şi critic, viaţa şi arta sa ţin amândouă de paradox. Cea mai cunoscută carte a sa, Portocala mecanică (A Clockwork Orange, 1962, 2012; Humanitas Fiction, 2014) a devenit o carte-cult, despre violenţa dusă la paroxism, consecinţele reprimării tuturor instinctelor agresive şi anularea posibilităţii de a alege. Pe lângă cele peste 30 de romane, Burgess a scris scenarii de film, studii critice, biografii, simfonii şi un libret de operă.În cadrul târgului de carte Gaudeamus 2015 , George Volceanov a fost recompensat cu premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian” pentru remarcabila transpunere în limba română a romanelor „Ochii doamnei mele” şi „Moartea la Deptford” de Anthony Burgess, ambele publicate în colecţia Raftul Denisei la Editura Humanitas Fiction.
Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, de Z. Ornea, un studiu demitizant al interbelicului românesc
Studiul lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească – aflat la a patra ediţie – , este o radiografie ideologică şi culturală a unei zone fierbinţi din interbelicul românesc: deceniul al treilea al secolului XX care, spre deosebire de cel de-al doilea deceniu în care a predominat „modernitatea” (sincronism, avangardism, europenism), s-a aflat sub imperiul „tradiţionalismului” (autohtonism, ortodoxism, legionarism, „trăirism” etc.).
Derapajul ideologic şi politic, început în plină afirmare a democraţiei româneşti moderne, este documentat cu obiectivitate prin citate extinse din presa vremii, din broşuri sau opere literare consacrate, neocolind discursul politic al extremei drepte interbelice şi acţiunile ei social-politice.
Anii treizeci. Extrema dreaptă românească a apărut recent în colecţia „Critică şi istorie literară” a Editurii Cartea Românească, cu o prefaţă semnată de Marta Petreu, disponibil şi în ediţie digitală.
„Pentru cei care au trăit cu iluzia unui timp interbelic cu valoare de model, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească a lui Z. Ornea a avut un efect demitizant major. Cartea a arătat că, departe de a fi fost paradiziacă, epoca a fost şi a unei grave maladii sistemice, maladia extremistă şi prototalitară, care n-a lăsat nimic neatins, de la istoria politică la cultură şi viaţă personală. Ba, mai mult, studiul lui Z. Ornea a arătat, cu citate extinse şi convingătoare pentru orice cititor de bună-credinţă, că destui autori care abia începeau să fie recuperaţi, cum ar fi Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Eliade, Cioran şi alţii, departe de a fi un model bun la toate – de la profunzimea viziunii metafizice la concreteţea soluţiilor politice –, trebuie citiţi precaut, fiindcă au fost ideologi sau numai adepţi ai extremismului de dreapta.” (Marta Petreu)
„Scrisă în bună parte înainte de 1989, această carte n-a avut nici o şansă de tipărire în anii din urmă ai unui regim naţional-comunist. Z. Ornea nu întreprinde pur şi simplu o critică de la stînga a ideilor de extremă dreaptă, deşi marxistul care era nu se dezminte, ci şi una plină de bun-simţ şi respectuoasă faţă de adevărul istoric. Înainte de a se declanşa, urmare a publicării unor texte uitate ori ignorate mai devreme, campania contra «fascismului» lui M. Eliade şi al congenerilor săi, Z. Ornea a analizat cu fineţe şi fără spirit de revanşă deriva ideologică. Z. Ornea s-a priceput ca puţini alţii să înfrunte riscul de a transforma orice analiză a ideilor în dogmatismul de rigoare. În loc să ocolească monstrul, i-a făcut faţă. Era de fapt un social-democrat căruia epoca de după 1971 îi oferea o nouă provocare. A fi de stînga în plin protocronism constituia o neşansă, ca şi a fi obiectiv în plin dogmatism. Alunecarea spre şovinism a comunismului românesc în deceniile 8 şi 9 confirma analizele lui Z. Ornea despre anii treizeci şi făcea similitudinile atît de izbitoare, încît devenise mai uşor să critici stînga democrată decît dreapta legionară. Nu monografia despre Gherea i-a creat autorului greutăţi cu cenzura, ci aceea despre extrema dreaptă din deceniul 4.” (Nicolae Manolescu)
Z. Ornea (1930-2001) este unul dintre cei mai importanţi editori, critici şi istorici ai ideilor şi ideologiilor politice şi culturale ale modernităţii. A publicat: Junimismul (Editura pentru Literatură, 1966), Trei esteticieni (Editura pentru Literatură, 1969), Ţărănismul (Editura Politică, 1969), Sămănătorismul (Minerva, 1970, 1972), Poporanismul (Minerva, 1972), Studii şi cercetări (Eminescu, 1972), Junimea şi junimismul (Eminescu, 1975; Minerva, 1998), Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea (Eminescu, 1980), Comentarii (Eminescu, 1981), Viaţa lui C. Dobrogeanu-Gherea (Cartea Românească, 1982), Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea (Cartea Românească, 1983), Atitudini (Eminescu, 1984), Actualitatea clasicilor (Eminescu, 1985), Viaţa lui Titu Maiorescu (2 vol., Cartea Românească, 1986-1987), Viaţa lui C. Stere (2 vol., Cartea Românească, 1990-1991), Înţelesuri (Minerva, 1994), Fizionomii (Nemira, 1997), Medalioane (Institutul European, 1998), Portrete (Minerva, 1999), Glose despre altădată (Allfa, 1999), Polifonii (Polirom, 2001).
A publicat în colaborare: A.D. Xenopol (Editura Ştiinţifică, 1966) şi Falansterul de la Scăieni (Editura Ştiinţifică, 1968).
Romanul Doinei Rusti, “Lizoanca la 11 ani” , a intrat in topul celor mai bune 10 romane apărute in 2015 la Budapesta
Sediul Librăriei Mihail Sadoveanu, retrocedat proprietarilor. Librăria își continuă activitatea în filiala CLB de pe str. Edgar Quinet
Începînd din ianuarie 2016, sediul Librăriei „Mihail Sadoveanu” va fi restituit proprietarilor. Pentru a nu întrerupe istoria de 65 de ani a cunoscutei librării, Compania de Librării București a decis ca Librăria 88, de pe strada Etgar Quinet să preia numele Librăria „Mihail Sadoveanu”.
„Librăria Mihail Sadoveanu a făcut istorie în viața culturală a Bucureștiului. Decenii la rînd, cei mai cunoscuți scriitori români și-au dat aici întîlnire cu cititorii. Zilele acestea, din motive obiective, librăria se mută din sediul de pe Bulevardul Magheru, în cel de pe Academiei, colț cu Edgar Quinet. Le dăm întîlnire, în curînd, prietenilor Librăriei Sadoveanu și tuturor iubitorilor de carte, să vină la noul sediu și fie alături de noi la acest nou început”, a declarat Marieta Seba, director general al Companiei de Librării București.
Notificarea de punere în posesie a spaţiului a venit în iulie 2015, dar a existat o înțelegere ca Librăria „Mihail Sadoveanu” să funcţioneze pînă la finalul anului. Conform actelor, proprietatea, parte a contrucţiei cunoscute sub numele de „Ciclop”, a fost restituită către domnii Fulicea Seraphina Ivona, Romalo Ion Mihnea Alexandru, Constandaky Ana Gheorghe, Pierre (Petre) Bragadir, Giles Maurice Marie Bragadir, Irène Jaqueline Marie Lodin de L’Epinay – moștenitorii lui Dumitru Bragadiru, decedat în 1915.
În cadrul Companiei de Librării București, Librăria „Mihail Sadoveanu” are un statut privilegiat, face parte din istoria modernă a literaturii noastre, supranumită „kilometrul zero al culturii române”. De-a lungul timpului, scriitori precum Marin Preda, Octavian Paler, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Fănuş Neagu, Mircea Micu, D. R. Popescu, Romulus Vulpescu Marin Preda, Octavian Paler, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Fănuş Neagu, Mircea Micu, D. R. Popescu, Romulus Vulpescu sau Alex Ştefănescu și-au lansat cele mai noi cărţi la Librăria „Mihail Sadoveanu”. Acesta este și motivul pentru care echipa CLB a decis să salveze acest brand.
