Știrile săptămânii: Nou în colecția Babel: ”În noaptea timpului” de Antonio Muñoz Molina; Vintila Horia – „Salvarea de ostrogoți. Prigoniți-l pe Boetiu” – un nou roman in seria de autor de la Editura Vremea; Grit: puterea pasiunii și a perseverenței, la Editura Publica; Proiect de cercetare expus la Bruxelles: „Minorități etnice în cultura vizuală – focus România”; De la Sibiu, la Hamburg: ediție itinerantă a Festivalului Internațional Clara Haskil în Germania; Lectură din TRADO la Noaptea Literaturii Europene de la București, din 9 septembrie; A sosit Timpul pe luna august; Zece lucruri pe care oamenii creativi le fac altfel, la Editura Publica; Un număr de colecție al revistei TIMPUL pentru fiecare comandă pe site-ul Adenium; Norman Manea, laureat al prestigiosului premiu Feria Internacional del Libro; Nou în colecția Nautilus SF&F – Șaman de Kim Stanley Robinson, un roman despre viața în Epoca de gheață.
Nou în colecția Babel: ”În noaptea timpului” de Antonio Muñoz Molina
Război Civil din Spania, cu o scriitură ce amintește de Lev Tolstoi sau Ernst Hemingway.
Mulțimea de personaje, în care se amestecă ficțiuni cu figuri reale, rutina din vreme de pace, cât și violența grotescă a războiului face portretul unei lumi care dispare odată cu o mare iubire, aceea a protagonsitului.
Arhitectul Ignacio Abel, a cărui poveste de dragoste se desfășoară în paralel cu povestea de război din Spania, plecă din Madridul mutilat spre New York. Printre războaie exterioare și interioare, viața se construiește neîncetat, printre dorințe și suferințe, dragostea trăiește tulbure, asemenea epocii în care s-a născut.
Prin condiţia socială a personajelor sale, cititorul este introdus într-un Madrid literar (prin evocarea unor figuri precum Federico García Lorca, José Moreno Villa, Juan Alberti), arhitectural (prin menţionarea unor spaţii reprezentative în spaţiul iberic, precum Oraşul Universitar, cinematograful Capitol, clădirea Telefónica, dar şi european, precum Şcoala Bauhaus sau Turnul Einstein din Potsdam), politic (prin intervenţia vocilor lui Juan Negrín, Manuel Azaña sau José Bergamín).
„Un fel de Război și pace pentru Războiul Civil din Spania, extraordinarul roman al lui Molina urmărește o mulțime de personaje, amestecând ficțiuni cu figuri reale, creionând atât rutina din vreme de pace, cât și violența grotescă din vreme de război.“ Publishers Weekly
”Cartea lui Antonio Muñoz Molina e aproape insuportabil de frumoasă: la fel ca toate clipele de iubire nebună.“ Marin-Mălaicu Hondrari
ANTONIO MUNOZ MOLINA este membru al Academiei Regale Spaniole din 1995, iar între 2004-2006 a fost director al Centrului Cultural Cervantes din New York. După ce a studiat istoria artei la Universitatea din Granada și jurnalismul, a debutat în anul 1984 cu volumul El Robinson urbano,urmat de mai multe lucrări, printre care El Invierno en Lisabona (1986), tribut adus jazzului și romanului noir. Pentru acest roman autorului i s-a decernat Premiul National pentru Literatură în Spania.
Colecția Babel a editurii Nemira este coordonată de Dana Ionescu și le propune cititorilor o privire de ansamblu asupra diversităţii literare actuale din literatura universală contemporană sau clasică. Printre autorii publicați până acum în colecție se numără Julian Barnes, Muriel Barbery, John Cheever, Gustav Meyrink, Stefano Benni, Mathias Malzieu sau Philippe Forest.
Alte titluri în pregătire în colecția Babel :
Gramatica lui Dumnezeu, de Stefano Benni
Doctorul Thorne, de Anthony Trollope
Zgomotul timpului, de Julian Barnes
Vintila Horia – „Salvarea de ostrogoți. Prigoniți-l pe Boetiu” – un nou roman in seria de autor de la Editura Vremea
La rentrée littéraire a commencé!
Continuăm seria Vintilă Horia cu romanul Salvarea de ostrogoți. Prigoniți-l pe Boetiu
Traducere de Ileana Cantuniari
Cu o scrisoare a lui Vintilă Horia către Mihai Cantuniari în loc de prefață
Editura Vremea a început seria de autor Vintilă Horia cu Memoriile unui fost săgetător, jurnal inedit, publicat în 2015, cu sprijinul lui Cristian Bădiliță, cunoscut eseist, patrolog, traducător, pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la nașterea scriitorului.
Superbă scriere literară și prețios document istoric, Memoriile au fost urmate de antologia de eseuri În căutarea omului total. Moștenirea literară și spirituală a lui Vintilă Horia. Actele colocviului „Vintilă Horia, o sută de ani de la naștere”. Substanțialele contribuții la cunoașterea operei lui Vintilă Horia au fost aduse de numeroase personalități ale culturii românești, cu ocazia colocviului organizat la Biblioteca Aman din Craiova, prin grija directorului Lucian Dindirică.
A treia carte din serie a fost Cavalerul resemnării, cel de al doilea roman din Trilogia exilului, după Dumnezeu s-a născut în exil.
Romanul publicat acum, Salvarea de ostrogoți. Prigoniți-l pe Boetiu, încheie această trilogie.
Deși ediția romanului Marta o la segunda guerra a apărut cu un text pe coperta a IV-a care susține că acel volum este al treilea din Trilogia exilului, scrisoarea lui Vintilă Horia către Mihai Cantuniari reprodusă în volumul publicat acum stabilește exact care sunt textele ce alcătuiesc trilogia.
Vintilă Horia este singurul scriitor român care a obținut premiul Goncourt, unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume, atribuit pentru romanul său scris în franceză Dumnezeu s-a născut în exil. Prea puțin cunoscut în propria sa țară, în spațiul culturii universale scriitorul este recunoscut ca un creator important al secolului XX.
Volumele din seria Vintilă Horia sunt disponibile aici: edituravremea.ro
Grit: puterea pasiunii și a perseverenței
Angela Duckworth preda matematica elevilor de gimnaziu când a observat ceva ce a intrigat-o: la finalul semestrului, majoritatea elevilor care au obținut cele mai bune rezultate nu erau cei care aveau un talent natural în a înțelege ceea ce li se preda, ci cei care au fost gritty pe parcursul semestrului: elevii care iniţial avuseseră dificultăţi în a înțelege matematica, dar îşi luau notiţe, puneau întrebări, și încercau iar şi iar.
Grit este trăsătura de caracter care îmbină fericit pasiunea și perseverența în raport cu obiectivele pe termen lung.
În Grit, autoarea le face cunoștință cititorilor cu profesori care lucrează în unele dintre cele mai dure şcoli din lume, cu cadeţi care se chinuie în primele lor zile la Academia Militară West Point şi cu tineri finalişti care se întrec la Concursul Naţional Spelling Bee. Angela Duckworth scoate la lumină povești fascinante din istorie şi strânge la un loc cele mai utile idei rezultate din experimentele moderne din domeniul performanţelor de vârf.
Personală, revelatoare şi având chiar potenţialul de a-ţi schimba viaţa, Grit este o carte despre gândurile care îţi trec prin cap când eşuezi şi cum exact aceste gânduri – nu talentul sau norocul – fac toată diferenţa.
Angela Duckworth a absolvit Universitatea Harvard cu o diplomă în neurobiologie. Ulterior, a făcut un master în neuroștiințe la Oxford și un doctorat în psihologie la Universitatea din Pennsylvania. În 2013, a câştigat premiul Mac Arthur, cunoscut şi ca „bursa geniilor”. În prezent este profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania şi fondator și director științific al Character Lab. A fost consilier pentru Casa Albă, Banca Mondială, echipe din NBA şi NFL, precum şi pentru preşedinţii unor companii din topul Fortune.
Încă de la lansarea ediției originale, Grit se menține pe locul 1 în lista de bestselleruri de business a New York Times. Din top 10 bestselleruri ale acestui clasament, cu o singură excepție, edițiile în limba română au apărut sau sunt în curs de apariție la Publica!
Proiect de cercetare expus la Bruxelles: „Minorități etnice în cultura vizuală – focus România”
Iniţiativă a PostModernism Museum, proiectul „Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România” aduce în prim plan reflectarea în cultura vizuală a tipologiei minorităţilor de pe teritoriul României, pe parcursul secolului XX, până la începutul secolului XXI, cât şi aportul acestora la constituirea României Mari.
Proiectul de cercetare expus la Bruxelles, derulat în intervalul 1 iulie-15 octombrie 2016 şi finanţat de Institutul Cultural Român prin programul CentenArt, evocă 100 de ani de la formarea României Mari, punând în discuţie conceptele de identitate etnică, diversitate culturală şi naţionalitate sub accepţiunea lor artistică din decursul acestei perioade.
Proiectul „Minorităţi etnice în cultura vizuală – focus România” are ca scop realizarea unei cercetări într-o viziune dinamică, ce include ultimele studii din domeniu, concretizată în prezentarea către publicuri extrem de variate a unor lucrări de artă, publicaţii ale vremii, cărţi postale, cataloage de artă, memorabilia, cercetări sociologice pentru a releva multiculturalitatea românească de-a lungul secolului XX, în contextul raportării ei la istoria Europei.
Expoziţia rezultată în urma cercetării şi organizată la Bruxelles în perioada 20 august-4 octombrie 2016 se structurează pe reprezentările minorităţilor „vechi”, istorice (evrei, greci, lipoveni, maghiari, turci, tătari, ţigani) şi a celor „noi”, de după Revoluţia din 1989 (chinezi, englezi, francezi, indieni, libanezi), în cultura vizuală românească.
Lucrările artiştilor români moderni şi contemporani evidenţiază firul expozițional, având în vedere că în perioada modernă câteva lucrări de artă au devenit reproduceri celebre de largă circulaţie pe cărţi poştale: portretele de ţigănci; cărţile poştale şi ilustratele din seria intitulată „Salutări din România” editate în interbelic şi circulate până la începutul epocii comuniste care pun accent, de cele mai multe ori, pe imaginea unor exponenţi ai minorităţilor – evreul, ţiganca, tătarii, turcoaicele. Mozaicul etnic este foarte apreciat de artiştii interbelici care îl consacră atât în lucrări de artă celebre, cât şi în serii dedicate precum: tătăroaicele lui Iser, Tonitza, Max Arnold, evreii şi ţigăncile lui Octav Băncilă, Nicolae Grigorescu, Nicolae Vermont, Adam Bălţatu, Ghelman Lazăr, turcii şi turcoaicele lui Aman, Iser, Artachino, Iancu. În arta contemporană o serie de artişti şi creativi reprezintă în lucrările lor diferite minorităţi şi problematicile lor actuale, printre alții: Daniel Brici, Vlad Petri, Lucian Munteanu, Iosif Kiraly.
Proiectul vizează şi o componentă de cercetare continuă prin identificarea şi centralizarea fragmentelor de istorie orală recentă (comentarii, mărturii) din partea vizitatorilor, care vor fi integrate ulterior în expunerile viitoare şi în catalogul expoziţiei.
Oferind o perspectivă originală asupra unei identităţi naţionale închegate şi totuşi deschise, a unui multiculturalism firesc integrat, proiectul demonstrează că termenul de minoritate (etnică, religioasă etc.) rămâne în continuare de o actualitate sociologică, antropologică, politică şi economică extrem de provocatoare, în contextul existenţei în România actuală a 18 minorităţi cu reprezentare parlamentară şi a unor negocieri europene de integrare a noilor valuri de imigranţi.
Curator: Cosmin Nasui
Proiect finanțat de Institutul Cultural Român prin Programul CentenArt
Proiect derulat în parteneriat cu European Confederation of Youth Clubs și Modernism.ro
De la Sibiu, la Hamburg: ediție itinerantă a Festivalului Internațional Clara Haskil în Germania
La finalul acestei luni, pe 29 septembrie, va debuta o ediție itinerantă a Festivalului Internațional Clara Haskil în Germania, la Hamburg.
Inițiatoarea proiectui este pianista Alina Azario, cea care în urmă cu de doi ani a inițiat, la Sibiu, festivalul internațional de muzică clasică ce poartă numele remarcabilei pianiste de origine română Clara Haskil:
„Este o onoare, un privilegiu, dar și o mare responsabilitate să lansez proiectul meu de suflet, Festivalul Clara Haskil, în orașul în care locuiesc. Le mulțumesc tuturor celor care fac ca acest eveniment să fie posibil!”
Timp de trei zile, în perioada 29 septembrie – 1 octombrie, în două spații culturale de prestigiu din Hamburg, Laeiszhalle klein și Mendelssohn-Saal, Hochschule für Musik und Theater, iubitorii de muzică clasică vor avea ocazia să ia parte la 3 seri memorabile construite semantic în jurul numelui Clara Haskil și a muzicii lui Enescu.
Astfel, pe 29 septembrie, începând cu ora 20.00, la prestigioasa Laeiszhalle klein Hamburg, considerată „templul muzicii clasice” din oraș, va avea loc spectacolul-lectură și muzică care își propune să „povestească” scenic prietenia dintre Clara Haskil și Dinu Lipatti. Pe lista artiștilor care vor susține programul serii de 29 septembrie se numără actrița Anna Schieber, alăturii de pianiștii Mauro Lo Conte, Alina Azario și Hubert Rutkowski.
În cea de a doua zi a Festivalului, pe 30 septembrie, iubitorii de muzică din Hamburg vor avea șansa de a-l asculta pe violoncelistul de origine română Valentin Răduțiu – laureat al Concursului Internațional George Enescu ediția 2011 și cel care va deschide ediția din acest an a competiției –, alături de pianistul de origine suedeză Per Rundberg, într-un program care include piese scrise de Boccherini, Mendelssohn, Enescu și Bartok. Concertul are loc la Mendelssohn-Saal, Hochschule für Musik und Theater, începând cu ora 19.30.
Pianista Raluca Știrbăț, o pianistă de mare anvergură a repertoriului enescian, cea care a inițiat Campania pentru salvarea casei Enescu din Mihăileni, este numele înscris pe afiș pentru cea din urmă zi a Festivalului, 1 octombrie: Liszt și Enescu, de la ora 19.30, la Mendelssohn-Saal – Hochschule für Musik und Theater.
Festivalul Internațional Clara Haskil – ediția Hamburg este finantat de Institutul Cultural Român prin Programul CentenArt, si are ca parteneri Universitatea de Muzică și Teatru din Hamburg și Deutsch-Rumänische Gesellschaft. Intrarea la toate concertele plănuite pentru cele trei seri ale Festivalului este liberă.
Cea de a treia ediție a Festivalului Internațional Clara Haskil de la Sibiu va avea loc în perioada 29 octombrie – 5 noiembrie, pe scena Sălii Thalia. La fel ca și în anii precendenți, nume importante ale scenei muzicale internaționale sunt înscrise pe afișul ediției din acest an – programul official, pe www.clarahaskil.ro.
Lectură din TRADO la Noaptea Literaturii Europene de la București, din 9 septembrie
Editura Nemira participă la Noaptea Literaturii Europene de la București din 9 septembrie 2016 cu 3 evenimente de excepție: o lectură în premieră din cartea de poezie Trado, de Svetlana Cârstean și Athena Farrokhzad, un performance pornind de laSabia destinului de Andrzej Sapkowski, cu Lari Giorgescu și percuționistul Lucian Maxim, și o lectură din În noaptea timpuluide Antonio Muñoz Molina făcută de actorul Ionuț Grama.
În cadrul programului propus de Institutul Cultural Român la Casa „Ion Mincu” (str. Pictor Arthur Verona nr. 19, cu începere de la ora 19.00, va avea loc o lectură în premieră din volumul TRADO, scris de Svetlana Cârstean împreună cu poeta suedeză Athena Farrokhzad și care apare în această toamnă la Nemira.
Athena Farrokhzad va participa via Skype la invitația Svetlanei Cârstean, iar cele două autoare vor recita din Trado și vor ilustra modul lor de lucru de la distanță. Următoarele trei sesiuni se vor desfășura în lectura Svetlanei Cârstean din volumele sale de poezie și vor fi completate de intervenția artistului vizual Mihai Barabancea și a muzicianului Cătălin Crețu.
Svetlana Cârstean (n. 1969, Botoșani) a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv Tablou de familie. Volumul individual, Floarea de menghină (2008) a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut „România literară”, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” și Premiul Radio România Cultural. Floarea de menghină a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în traducerea poetei Athena Farrokhzad. În 2015 a apărut Gravitaţie (Editura Trei), recompensat cu Premiul pentru Poezie 2015, al revistei Ateneu. În 2016, împreună cu Athena Farrokhzad, a lansat în Suedia un volum comun de poezie, Trado, la editura Albert Bonnier. A coordonat, timp de cinci ani, la editura Pandora M (Grupul Editorial Trei), propria colecţie de poezie, Cercul Poeţilor Apăruţi. Versiunea românească a volumului Trado va apărea, în luna octombrie, la editura Nemira.
Athena Farrokhzad (n. 1983, Teheran) a publicat în 2009 două antologii de poezie, Manualen, împreună cu Tova Gerge, și Ett tunt underlag în colaborare cu grupul de poezie G=T=B=R=G. A editat antologia de poezie Omslag alături de Linn Hansén. În 2013, a lansat colecţia de poeme Vitsvit, apărută apoi și la editura Pandora M, în traducerea Svetlanei Cârstean. A fost distinsă cu Karin Boye Literary Prize și Stora Läsarpriset (Grand Reader’s Prize).
A sosit Timpul pe luna august
Revista de cultură contemporană TIMPUL vă aduce în atenție numărul lunii august 2016.
Nr. 209 al revistei va fi disponibil în scurt timp în toată țara prin rețeaua de distribuție Inmedio, rețelele de librării Humanitas, Cărturești (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) și Librarium (Timișoara, Cluj și Iași) și în format digital pe elefant.ro. Online, pe www.revistatimpul.ro, se regăsesc articolele din arhivă, precum și articolele ediției curente. Pentru a fi la curent cu toate noutățile, vă recomandăm să accesați și pagina de facebook a revistei TIMPUL și să vă abonați.
În Suplimentul special dedicat memoriei Majestății Sale Regina Ana, primul proiect publicistic de acest gen, semnează texte de evocare personalități culturale, membri ai corpului academic, jurnaliști, specialiști în istorie și științe politice: Ioan Stanomir, Andrei Muraru, Cristian Teodorescu, Alexandru Muraru, Rodica Culcer, Lucian Dîrdală, Adelina Rădulescu, Nora Iuga, Răzvan Voncu, Bedros Horasangian și Claudiu Pădurean.
În Editorialul din acest număr, Memoria Reginei Ana şi fractura logică a minţii colective, Daniel Șandru scrie despre urgența inițierii unei dezbateri despre asumarea onestă a istoriei, suscitată de trecerea în eternitate a Reginei Ana.
În paginile de Actualitate, citiți despre două evenimente culturale importante care au avut loc în luna august: Smida Jazz Festival și Festivalul de Film Istoric Râşnov.
Paginile Focus, coordonate de Radu Vancu, sunt dedicate volumului Când nu mai e aer, de Radu Andriescu, chestionând totodată arta poetică a generației ’90, comparativ cu cea a generațiilor de după. Semnează opinii: Andrei C. Şerban, Ioan Şerbu, O. Nimigean și Teodora Coman.
Paginile de Filosofie, coordonate de George Bondor, conțin dosarul Seminarului anual București‑Princeton dedicat filosofiei moderne timpurii, manifestare știinţifică internaţională ajunsă la a 16‑a ediţie. Seminarul este organizat de Centrul de Cercetare „Fundamentele modernităţii europene” (Universitatea din București), în colaborare cu Departamentul de Filosofie al Princeton University. Semnează opinii Dana Jalobeanu, Irina Georgescu, Vlad Alexandrescu și Doina Hendre Biro.
Din paginile revistei de cultură contemporană TIMPUL (nr. 209/august 2016) vă recomandăm și interviul realizat de Gabriel Cheșcu cu scriitorul Vasile Ernu, despre rezidența FILIT de la Iași, despre proiectul la care lucrează, despre destinul generației sale și ce înseamnă a fi de stânga în România.
În paginile dedicate artei, puteți citi materialul realizat de Adina Scutelnicu despre sculptorul băcăuan Gheorghe Zărnescu, precum și materialul Oanei-Maria Nicuță despre cel mai recent proiect de la Borderline Art Space.
Din paginile de cronică literară, vă recomandăm analiza lui Claudiu Komartin despre evoluția fenomenului poetic și a criticii din 2000 încoace, precum și articolul lui Cosmin Ciotloș despre Arta poetică a lui Emil Hurezeanu.
De asemenea, vă recomandăm analiza polemică pe care Alexandru Anca o realizează volumului controversat al lui Carme Jiménez Huertas, Nu venim din latină, cronica Simonei Preda la cel mai recent volum al lui Adrian Cioroianu, precum și revenirea lui Ștefan Lemny în paginile revistei TIMPUL cu o cronică despre volumul Nicoletei Roman, „Deznădăjduită muiere nau fost ca mine”. Femei, onoare și păcat în Valahia secolului al XIXlea, apărut la Editura Humanitas.
Numărul 209 al revistei TIMPUL conține și alte articole, semnate de Mihaela Mocanu, Maria Bilaşevschi, Romeo Aurelian Ilie, Angelo Mitchievici, Dana Ţabrea, Roxana Patraş, Lucian Dîrdală, Bogdan Călinescu, Stelian Dumistrăcel, Mioara Anton, Teodora Manea, Dan Pavel, Lavinia Maria Pruteanu, Dragoş Dascălu și Radu Vancu.
Zece lucruri pe care oamenii creativi le fac altfel
Viața de toate zilele ne oferă o mulțime de oportunități pentru a ne exercita și exprima creativitatea. Psihologul Scott Barry Kaufman și jurnalista Carolyn Gregoire ne demostrează în cartea Făcut pentru creație că doar acceptându-ne propriile contradicții putem accesa cele mai profunde resurse ale creativității.
Activitățile și procesele creative ale mai multor eminențe precum Pablo Picasso, Frida Kahlo, Marcel Proust, David Foster Wallace, Thomas Edison, Josephine Baker, John Lennon, muzicianul Thom Yorke, campionul la șah Josh Waitzkin, sunt analizate atent de autori pentru a ne oferi inspirație și direcții de urmat pentru împlinirea creativă.
Fiecare capitol al cărții explorează unul dintre cele 10 atribute și obiceiuri ale persoanelor inventive: joaca imaginativă, pasiunea, visarea cu ochii deschiși, singurătatea, intuiția, deschiderea spre experiențe noi, meditația mindfulness, sensibilitatea, transformarea dezavantajelor în avantaje și gândirea diferită.
Carolyn Gregoire este redactor senior la Huffington Post, unde scrie despre psihologie, sănătate mintală și neuroștiințe.
Dr. Scott Barry Kaufman este directorul științific al Imagination Institute din cadrul Centrului pentru Psihologie Pozitivă al Universității din Pennsylvania, unde studiază măsurarea și dezvoltarea imaginației, a creativității și a jocului. Este autorul blogului Beautiful Minds al Scientific American și cofondator al Creativity Post.
Un număr de colecție al revistei TIMPUL pentru fiecare comandă pe www.adenium.ro
Începând din luna septembrie, fiecare colet Adenium va fi însoțit de un număr de colecție al revistei TIMPUL.
Alege cărțile preferate de pe www.adenium.ro, comandă-le și primești în plus un număr de colecție al revistei de cultură contemporană TIMPUL.
Cu o istorie de 140 de ani, TIMPUL este una dintre cele mai complexe reviste culturale din România. Paginile ei dovedesc un excelent echilibru între prezentarea actualității culturale și reflecția liberă de falsul imperativ al noutății. În paginile revistei de cultură contemporană TIMPUL, observația obiectivă și reflecția critică se întâlnesc în cel mai firesc și mai fericit mod cu putință. Scrisă într-un ritm alert, dar cu idee și argumente, TIMPUL se impune printr-o diversitate care, deloc întâmplător, este perfect unitară. Își găsesc loc evenimentele culturale și analizele politice, literatura și critica literară, cronica de film și cea de teatru, filosofia și reflecția economică, istoria și cronica de arte vizuale.
Platforma online Adenium înseamnă acces rapid la informații și la peste 140 de titluri din domenii diverse, grupate în douăsprezece colecții. Urmăriți secțiunea „Recomandarea săptămânii” pentru a fi la curent cu reducerile și promoțiile Adenium, accesați blogul pentru a afla noutăți despre cărți și autori (fragmente în exclusivitate, interviuri, recenzii, fotografii inedite), selectați-vă volumele preferate și comandați-le direct de pe site.
Pentru a putea comanda de pe site-ul Adenium va trebui să vă creați un cont și apoi să puneți în coșul virtual cărțile care vă interesează. Alegeți modalitatea de livrare și finalizați comanda. Odată cu cărțile alese, veți primi un număr special, de colecție, al revistei de cultură contemporană TIMPUL.
Norman Manea, laureat al prestigiosului premiu Feria Internacional del Libro
Norman Manea este laureat al premiului Feria Internacional del Libro (FIL) din Guadalajara, Mexic, acordat scriitorilor din literaturi romanice.
Prestigiosul premiu FIL, cel mai important tîrg literar din spațiul de expresie latină, i-a fost acordat autorului în unanimitate.
La conferința de presă în cadrul căreia a fost anunțat premiul, membrii juriului au declarat: „Norman Manea este autorul unei opere care nu poate fi definită prin genurile literare tradiţionale. În faţa catastrofelor istoriei şi exilului, pe care le-a trăit, opera lui Manea interoghează, subtil şi ironic, cum ne putem defini pe noi înşine în această lume a oglinzilor schimbătoare.”
„Personajul principal al operei sale este evreul rătăcitor, care este întruchipat în multiple personalităţi şi în diverse epoci. Vechea Europă şi Lumea Nouă se interconectează în opera lui Manea”, au apreciat membrii juriului.
Norman Manea este primul scriitor român care obține acest premiu, pentru viziunea sa asupra „exilului global”, o expresie pe care autorul o folosește pentru a denumi migrațiile masive de astăzi.
Scriitorului român i-a fost astfel recunoscută o operă aparte, care iese din tiparele genurilor tradiţionale şi care are în centrul ei tema identităţii, exemplar redată prin imaginea evreului rătăcitor, imagine care, în opinia autorului, este o metaforă a cetățeanului care trăiește în acest „exil global”.
Premiul, în valoare de 150.000 de dolari, îi va fi înmânat scriitorului român în data de 26 noiembrie, la cea de-a 30-a ediţie FIL. La această ediție a premiului, au fost selectați 54 de scriitori din 23 de țări.
Premiul a mai fost obținut de scriitori precum Claudio Magris, António Lobo Antunes, Enrique Vila-Matas etc.
Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români, profesor de literatură europeană şi „writer in residence” la Bard College. De la debutul în 1966 şi pînă în 1986, cînd a plecat din ţară, a publicat 10 volume (5 romane, 3 volume de proză scurtă, 2 volume de eseuri). A fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1979) şi Premiul Uniunii Scriitorilor (1984, anulat de către Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste). După 1986, Norman Manea a fost tradus în peste 20 de limbi, cărţile sale fiind elogios recenzate. Volumele publicate în SUA au figurat în selecţia celor mai importante apariţii editoriale din numeroase publicații americane. Scriitorului i s-au decernat în 1992 Bursa Guggenheim şi Premiul MacArthur („Nobelul american”).
În 1993, Biblioteca Naţională din New York l-a sărbătorit cu prilejul acordării distincţiei „Literary Lion” al bibliotecii. În 2002, i s-a decernat Premiul internaţional de literatură Nonino pentru „Opera omnia”, iar în 2006 Premiul Médicis Étranger pentru Întoarcerea huliganului. Tot în 2006, a fost distins cu Meritul Cultural în grad de comandor de către preşedintele României, a fost ales membru al Academiei de Arte din Berlin şi în juriul internaţional al Premiului Nonino. În 2010, guvernul francez i-a acordat titlul şi medalia de „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres”. În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs şi a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature.
La Editura Polirom, de acelaşi autor au apărut: Întoarcerea huliganului (ed. I, 2003; ed. a II-a, 2006, 2008, 2011), Plicuri şi portrete (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2014), Fericirea obligatorie (ed. a II-a, 2005, 2011, 2015), Despre Clovni: Dictatorul şi Artistul (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), Anii de ucenicie ai lui August Prostul (ed. a II-a, 2005; ed. a III-a, 2010), Plicul negru (ed. a V-a, 2007, 2010), Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici (2008), Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow (2008), Vorbind pietrei (2008), Atrium (ed. a II-a, 2008), Variante la un autoportret (2008), Vizuina (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010), Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian (2010), Cuvinte din exil (împreună cu Hannes Stein, 2011), Captivi (ed. a II-a, 2011), Cartea fiului (ed. a II-a, 2012), Zilele şi jocul (ed. a II-a, 2012), Laptele negru (ed. a II-a, 2014), Pe contur (ed. a II-a, 2014), Octombrie, ora opt (2015), Ceaiul lui Proust și alte povestiri (2016). În 2012, Uniunea Scriitorilor din România i-a decernat Premiul Naţional pentru Literatură. În 2013, Uniunea Scriitorilor l-a nominalizat pentru Premiul Nobel, iar în 2014, PEN-ul românesc a reiterat propunerea.
Norman Manea a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere.
În anul 2016, Norman Manea fost publicat în The Library of America.
Nou în colecția Nautilus SF&F – Șaman de Kim Stanley Robinson, un roman despre viața în Epoca de gheață
Șaman, de Kim Stanley Robinson este o poveste fascinantă despre viața unui trib din Epoca de gheață și lupta zilnică pentru supraviețuire, apoi drumul spre maturitate al unui băiat de 12 ani care trebuie să devină șamanul comunității sale.
Scriitorul Kim Stanley Robinson a scris despre teraformare, despre istorii alternative, așa că un bildungsroman preistoric despre inițierea unui tânăr în misterele șamanismului ilustrează credința lui că a imagina trecutul și începuturile civilizației umane este la fel de captivant precum a imagina sau anticipa viitorul.
Thorn este șaman și le transmite înțelepciunea și poveștile sale celor care vor să-i calce pe urme. Heather este vindecătoare și reușește să-i țină împreună pe membrii grupului. Elga vine din altă lume și aduce schimbarea. Loon, următorul șaman, este hotărât să-și găsească propriul drum. Dar într-un univers atât de înșelător, drumul nu este niciodată ușor și nu se știe unde poate duce. E povestea palpitantă a unui drum spre maturitate, conducându-ne totodată într-o călătorie înfricoșătoare în timp, acum treizeci de mii de ani.
„Kim Stanley Robinson are o tehnică a narațiunii impresionantă, iar bogăția conceptelor sale și a exprimării este uimitoare.“ Booklist
„Cu ajutorul unei combinații de realism puternic și realism magic de factură lirică, Robinson ne invită să ne atașăm și noi, cititorii, așa cum personajele se atașează intens, într-un mod profund personal, de ceea ce au.“ The New York Times Book Review
KIM STANLEY ROBINSON s-a născut în 1952, la Illinois. A studiat literatura la Universitatea din California. Deși a publicat nuvele inca din 1976, și-a inceput cariera în 1984, când au apărut romanul The Wild Shore și The Novels of Philip K. Dick, teza sa de doctorat. Succesul se cristalizeaza cu Trilogia Marte pentru care va primi două Premii Hugo, două Premii Locus și un Premiu Nebula. La editura Nemira au apărut volumele Marte roșu, Marte verde și Marte albastru din Trilogia Marte, precum și romanul 2312.
Colecția Nautilus SF&F coordonată de Ana Nicolau s-a lansat în 1991 și este în prezent cel mai cunoscut brand de science-fiction și fantasy din România, după publicarea a sute de cărți scrise de autori canonici și premiați sau de tineri autori emergenți, deopotrivă români și străini. Printre autorii care au apărut în colecția Nautilus se numără Isaac Asimov, Frank Herbert, Philip K. Dick, Orson Scott Card, Arthur C. Clarke, Robin Hobb, George R.R. Martin, Suzanne Collins, Diana Gabaldon și mulți alții.
Alte titluri în pregătire în colecția Nautilus:
Atlasul secret, seria Marile descoperiri, de Michael A. Stackpole
Umanii, de Matt Haig
Doctorul Bloodmoney, de Philip K. Dick
