Știrile săptămânii: Editura Nemira – 25 de ani de plăcerea lecturii; Poeme de Marta Petreu, în limba italiană; Noutăți la Editura Meteor Press: Floarea deşertului. Călătoria extraordinară a unei nomade din deşert, de Waris Dirie şi Cathleen Miller și Torționarele lui Hitler. Femei germane pe câmpurile naziste ale morţii, de Wendy Lower; Seară japoneză dedicată romanului „Naufragii” de Akira Yoshimura la Librăria Humanitas de la Cișmigiu; Victoria Books | Michael Jordan: Viata, la Editura Publica; Scriitoarea israeliană Zeruya Shalev vine la Bookfest 2016.
Editura Nemira – 25 de ani de plăcerea lecturii
Editura Nemira sărbătorește anul acesta 25 de ani de la înființare, cu evenimente speciale la Salonul de carte Bookfest (1-5 iunie) și cu surprize pentru cititori în toate librăriile din țară pe parcursul lunilor iunie și iulie. Toate sub umbrela campaniei Super cititorii Nemira, în cadrul căreia îi invităm pe toţi iubitorii de carte la un maraton aniversar ce cuprinde o călătorie înapoi în timp prin arhiva și istoria editurii Nemira (pe Timeline-ul de pe blogul editurii) cu testimoniale, concursuri, quizuri și multe cadouri pe Pagina de Facebook pentru a sărbători un sfert de secol de plăcerea lecturii.
Pe 22 iulie 1991 Valentin Nicolau punea bazele editurii Nemira, pornind astfel într-o mare aventură prin lumea cărților: Când a trebuit să dau nume editurii m-a fascinat rezonanţa numelui unui munte, a unui vârf de munte din Carpaţii Orientali: Nemira. Suna seducător, nu-mi pot explica exact de ce m-a vrăjit. Primul slogan al editurii botezate astfel în 1991 fost ”Un munte de cărţi, un sigur pisc – Nemira”. Aveam să descopăr abia mai târziu, chiar pe pielea mea, că Nemira înseamnă fără pace, nelinişte…
În decursul acestor 25 de ani, Nemira a adus în casele cititorilor peste 20 de milioane de volume și 1500 de autori prestigioși, unii dintre ei traduși pentru prima dată la noi, precum Michel Houellebecq, Pascal Bruckner, Paul Coelhlo, Alessandro Baricco, John Kennedy Toole, George R.R. Martin, Philip K. Dick, Stephen King sau Frank Herbert.
Odată cu lansarea colecției Nautilus la Nemira, literatura science-fiction s-a impus și pe piața românească de carte prin seriile celebre Dune, Furnicile sau Odiseea spațială.
Fondatorul editurii, Valentin Nicolau, a lansat tineri autori români și a promovat valorile autentice : H.R. Patapievici, I.P. Culianu, Mircea Nedelciu, Radu Aldulescu, Daniel Bănulescu, Petre Barbu și-au publicat primele cărţi de după 1989 la Nemira.
A fost prima editură care a lansat un imprint dedicat cărţilor pentru copii în 2006 (editura Nemi, relansată în 2016) și totodată editura care a lansat primele e-book-uri pe piața din România, în 2009.
Scurt istoric:
1991: Apare prima carte editată de Nemira, Monte Cassino de Sven Hassel care se vinde în câteva zeci de mii de exemplare în prima săptămână de la apariție.
1992: Apare prima carte SF din colecția Nautilus – Vânătorul de recompense, de Philip K. Dick (reeditat cu titlul Visează androizii oi electrice?)
Apar primele două volume din seria Dune, de Frank Herbert.
1993: Nemira începe publicarea seriei de autor Stephen King cu romanele Carrie și Shinning.
1994: La festivalul european de science-fiction EUROCON Nemira este distinsă cu premiul pentru cea mai bună editură de SF din Europa, prin colecția Nautilus.
În Nautilus apare primul volum din seria Fundația, de Isaac Asimov.
1995: Debutează Horia Roman Patapievici cu Cerul văzut prin lentilă, iar Ioan Petru Culianu e publicat pentru prima dată în România cu monografia Mircea Eliade.
1997: Emil Brumaru publică prima carte după o pauză de 15 ani la Nemira – Dintr-o scorbură de morcovi.
2002: Apare Abația, de Dan Doboș, unul dintre cele mai populare romane de science-fiction autohton.
2007: Nemira începe publicarea seriei fantasy Cântec de gheață și foc, de George R.R. Martin, cea mai populară serie fantasy din lume.
2010: Se lansează colecția Yorick – de teatru și artele spectacolului, o colecție unică unde au apărut nume importante precum Konstantin Sergheevici Stanislavski, Andrei Tarkovski sau George Banu.
2013: Nemira lansează în București primul club de carte din România, care în prezent a ajuns la ediția a 39-a.
2014: Se schimbă formatul și conceptul grafic al colecției Nautilus SF, pentru a oferi o experiență vizuală actuală cititorilor pasionați de SF&F.
2016: Nemira relansează editura Nemi de carte pentru copii ce își propune, prin selecția titlurilor, să le aducă plăcerea lecturii și celor mai tineri cititori.
Astăzi, Nemira îşi invită cititorii să pornească într-o călătorie literară în jurul lumii cu 150 de cărți noi pe an publicate în colecţiile deja consacrate ale editurii. Maeştrii genului thriller, policier şi faimoşi detectivi se regăsesc în colecţia Suspans, unde cap de afiş sunt Stephen King, Raymond Chandler, Andrea Camilleri şi Rodica Ojog-Braşoveanu. Colecţiile Babel şi Damen Tango, cu autori precum Julian Barnes, David Foenkinos sau Mathias Malzieu, se bucură de o mare vizibilitate în piaţă şi de aprecierea deosebită a criticilor şi a publicului deopotrivă. Lumea teatrului prinde viaţă prin colecţia Yorick, unde semnează unii dintre cei mai importanţi regizori şi teatrologi din lume, precum Peter Brook sau George Banu iar în lumea subconştientului pătrundem prin colecţia de psihologie jungiană Philemon.
Nemira promovează literatura română de calitate în colecţiile Maeştrii SF-ului românesc, unde îi regăsim pe Gheorghe Săsărman, Dănuţ Ungureanu, Sebastian A. Corn, Mircea Opriţă şi Cuaternar, unde semnează Emil Brumaru, Nichita Stănescu, Valentin Nicolau, dar și autori tineri precum Bogdan Munteanu sau Cristina Andrei.
Cele mai populare serii ale noilor generaţii sunt publicate tot la Nemira: Cântec de gheaţă şi foc de George R.R. Martin, Jocurile Foamei de Suzanne Collins şi Turnul întunecat de Stephen King.
Adaptându-se cerinţelor actuale, editura a dezvoltat şi un portofoliu important de carte electronică, oferind publicului peste 200 de cărţi în acest format.
Dar firul roşu care leagă colecţiile şi autorii Nemira este miza editorială: plăcerea lecturii!
Poeme de Marta Petreu, în limba italiană
Cu titlul L’Apocalisse secondo Marta. Poesie 1981-2014, a apărut recent, la prestigioasa editura italiană Joker, în colecţia „Parole del mondo”, o antologie bilingvă cu 55 de poeme din lirica Martei Petreu.
Îngrijită şi tradusă de Roberto Merlo, profesor la Universitatea din Torino, cartea conţine o fişă bibliografică şi o posfaţă cu un amplu studiu despre poezia petreuană.
Volumul a fost lansat în cadrul Salonului Internaţional de Carte de la Torino, sîmbătă, 14 mai, în prezenţa autoarei, a lui Roberto Merlo şi a editorului cărţii, Gennaro Fusco.
„În panorama culturii române contemporane, Marta Petreu e fără îndoială o figură de primă mărime. Personalitate culturală organică şi complexă, ea este şi rămîne, în mod intim şi esenţial, în primul rînd poetă, una dintre cele mai autentice şi intense voci poetice române din ultimele decenii.” (Roberto Merlo)
„Poezia Martei Petreu triumfă într-una din cele mai radicale expresii lirice ale artei postbelice.” (Nicolae Breban)
Aceasta este cea de-a doua traducere a operei Martei Petreu în limba italiană, după volumul de eseuri Cioran sau despre un trecut deocheat (Polirom, 2011), publicat la Orthotes Editrice, în traducerea Magdei Arhip şi a Ameliei Natalia Bulboacă, cu o postfaţă de Matia Luigi Pozzi.
Marta Petreu este scriitor şi profesor. A debutat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi verbele. Alte volume de poeme: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006). Este autoarea mai multor volume de eseuri şi studii despre filosofia şi cultura românească: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999; ed. a II-a, 2004); Ionescu în ţara tatălui (2001; ed. a II-a, 2002); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008; ed. a II-a, 2010).
La Editura Polirom au mai apărut: Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009; ed. a II-a, 2010), Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (2011), Apocalipsa după Marta (2011), Cioran sau un trecut deocheat (2011), De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2011), Filosofia lui Caragiale (2012), O zi din viaţa mea fără durere (2012), Ionescu în ţara tatălui (2012), Jocurile manierismului logic (2013), Filosofii paralele (2013), Biblioteci în aer liber (2014) şi Asta nu este viaţa mea (2014).
Volumele sale au fost traduse în Franţa, SUA, Elveţia, Ungaria şi Serbia.
Noutăți la Editura Meteor Press
Floarea deşertului. Călătoria extraordinară a unei nomade din deşert, de Waris Dirie şi Cathleen Miller
Floarea deşertului este povestea adevărată şi extraordinară a vieţii lui Waris Dirie. Toate evenimentele prezentate sunt autentice, bazate pe amintirile ei.
Waris Dirie a fugit de viaţa ei asuprită din deşertul african, pe când era doar o adolescentă, analfabetă şi săracă, neavând asupra ei decât un veşmânt zdrenţăros. A traversat singură periculosul deşert somalez, îndreptându-se către Mogadiscio – prima etapă a unei călătorii remarcabile, care avea s-o ducă la Londra, unde a lucrat ca servitoare într-o reşedinţă. În urma unei întorsături spectaculoase a vieţii, a ajuns apoi în toate colţurile lumii, ca model de renume mondial şi, finalmente, la New York, unde a devenit ambasador ONU pentru drepturile omului.
Supermodel de faimă mondială, WARIS DIRIE este ambasador special ONU, calitate în care călătoreşte în toată lumea, susţinând cu pasiune şi convingere drepturile omului. A fost ambasador special ONU pentru eliminarea mutilării genitale feminine. Ulterior a înfiinşat Desert Flower Foundation, menită să promoveze drepturile femeilor în Africa.
„Povestea lui Waris este una a curajului remarcabil. Din deşerturile Somaliei, în lumea modei, ea luptă împotriva oprimării şi iese campioană. Waris este inspiraţia cea mai frumoasă pentru toţi.” – Elton John
Torționarele lui Hitler. Femei germane pe câmpurile naziste ale morţii, de Wendy Lower
Cartea lui Wendy Lower investighează rolul femeilor germane pe Frontul de Est nazist. Participarea acestora la Holocaust, inclusiv în postura de ucigaşe sângeroase, a fost în mare măsură ignorată. Autoarea identifică trei niveluri de „contribuţie” – martorele, complicele şi ucigaşele – şi încearcă să extragă motivele care le-au determinat acţiunile.
Pe baza cercetărilor desfăşurate pe durata a douăzeci de ani în arhivele Holocaustului, a accesului la documente post-sovietice şi a interviurilor luate unor martori germani, sunt dezvăluite pentru prima oară acţiunile directe a circa 500.000 de tinere femei pe câmpurile de luptă şi în lagărele de exterminare.
Torţionarele lui Hitler va desfiinţa unele dintre cele mai adânci convingeri privind rolul femeilor în timp de război şi va arăta că genocidul a fost comis şi cu sprijinul şi participarea lor directă, deşi dovezile au putut fi ascunse mai bine de şaptezeci de ani.
Seară japoneză dedicată romanului „Naufragii” de Akira Yoshimura la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Luni, 30 mai, ora 19.00 vă aşteptăm la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o seară japoneză dedicată romanului Naufragii de Akira Yoshimura, unul dintre cei mai importanţi prozatori niponi din a doua jumătate a secolului XX.
În partea a doua a evenimentului, plecând de la tematica romanului, va avea loc prezentarea Marea, peştii şi anotimpurile în viaţa japonezilor. Vom discuta despre simbolurile şi temele marine în civilizaţia şi cultura japoneză pornind de la cazul particular al sărbătorii naţionaleTango no sekku, dedicate copiilor şi părinţilor. Vor fi expuşi şi prezentaţi publicului koinobori, peşti ornamentali din hârtie, specifici acestei sărbători.
„Naufragii” de Akira Yoshimura o carte recomandată de Radio România Cultural şi Hyperliteratura. Evenimentul se desfăşoară în parteneriat cu Centrul de Studii Romano-Japoneze „Angela Hondru”.
Accesul la eveniment se face în baza unei rezervări la numărul de telefon 021.311.40.01 sau pe adresa de email cismigiu@humanitas.ro, în limita celor 100 de locuri disponibile, până la data de 30 mai, ora 18.30.
„Yukio Mishima spunea adesea că Akira Yoshimura este cel mai bun scriitor dintre noi toți.“ (Setsuko Tsumura, Télérama)
Inspirat dintr-o veche legendă niponă, romanul al cărui erou este Isaku, un copil de nouă ani, ne poartă în mijlocul unei comunităţi izolate, încremenită în tradiţii, al cărei ritm este dictat de succesiunea anotimpurilor.
Ni se înfăţişează o lume a pauperităţii, unde oamenii de la marginea mării se îndeletnicesc cu pescuitul, fac sare, pentru a o vinde în alte sate în schimbul cerealelor, se îndrăgostesc şi cad pradă geloziei, ducând o viaţă apăsătoare, peste care pluteşte mereu neliniştea aşteptării. Însă tradiţia de a atrage prin focurile întrebuinţate la făcutul sării vapoarele comerciale, o-fune-sama, ne dezvăluie violenţa primitivă a comunităţii care, deşi crede în perpetuarea sufletelor celor morţi, este obligată să ucidă pentru a supravieţui.
„Yoshimura evocă vechea tradiție japoneză a pescuitului într-o manieră extraordinar de minuțioasă, realizând un tablou de o verosimilitate remarcabilă. Naufragii este o lectură pe care n-o veți putea uita.“ (Los Angeles Times).
AKIRA YOSHIMURA s-a născut la Tokyo în 1927 și a murit în 2006 la Mitaka. Este autorul a peste douăzeci de romane, culegeri de povestiri și eseuri. Multipremiat pentru romanele și povestirile sale, majoritatea bestselleruri în Japonia, Akira Yoshimura se inspiră din vechile legende, din istoria recentă a Japoniei, din cotidian – incluzând chiar rubricile de fapt divers –, precum și din propria biografie. Temele recurente care apar sunt libertatea, vinovăția, supraviețuirea sau inadaptarea. Printre operele sale cele mai cunoscute se numără Supliciul unei adolescente (Shojo kakei, 1959; Humanitas, 2006), Ishi no Bisho (Surâsul pietrelor, 1962; Humanitas, 2006), Hoshi e no tabi (Călătorie spre stele, 1966), care i-a adus Premiul Osamu Dazai, Toi hi no senso (Războiul vremurilor îndepărtate, 1978), Naufragii (Hasen, 1982), Hagoku (Evadare, 1983), pentru care a primit Premiul Yomiuri, Kari shakuhō (Libertate condiționată, 1988), Amerika Hikozo (Hikozo, 1999). În 1997 a devenit membru al Academiei de Artă din Japonia, al cărei Premiu pentru literatură i se decernase în 1987. În 2006 i s-a conferit Ordinul Soarelui Răsare.
Victoria Books | Michael Jordan: Viata
La finalul lunii august 1990 a jucat un meci demonstrativ în fața a 2.000 de militari staționați într-o bază americană uitată de lume, din Germania. Echipa în care a jucat prima repriză conducea la pauză cu 40 la 25. La final, echipa în care a jucat cea de-a doua repriză a câștigat cu 82 la 80. Într-un meci de 40 de minute jucat în compania unor soldați, Michael Jordan s-a bătut singur.
Când se gândesc la Michael Jordan, pasionaților de baschet le vin în minte trei calități incredibile care îl definesc pe sportiv și care au intrat în istoria acestui sport: săritura, aruncarea și jocul. În ciuda măreției sale, personalitatea lui Jordan are și o parte întunecoasă: a fost un competitor nemilos și un împătimit al jocurilor de noroc. Michael Jordan: Viața este singura biografie care prezintă într-un mod echilibrat toate fațetele personalității acestui sportiv extraordinar.
Scriitoarea israeliană Zeruya Shalev vine la Bookfest 2016
Joi, 2 iunie, la ora 18.00, la Scena din Pavilionul C4, Romexpo București, în cadrul Bookfest 2016, Zeruya Shalev, una dintre cele mai importante scriitoare israeliene, își va întîlni cititorii din România. Întîlnirea cu cititorii este prilejuită de apariția în limba română a romanului Durere, colecția „Biblioteca Polirom”, traducere din limba ebraică şi note de Gheorghe Miletineanu, şi în ediţie digitală.
Invitați, alături de autoare:
Simona Sora
Mihaela Dedeoglu
Bogdan-Alexandru Stănescu
Moderator: Marius Constantinescu
Un eveniment organizat de Editura Polirom și Ambasada Israelului în România.
Una dintre cele mai importante voci israeliene ale momentului, peste tot în lume, Zeruya Shalev face parte din delegația de scriitori – alături de Fania Oz-Salzberger, Meir Shalev, Dror Mishani, Rony Oren şi Gil Hovav – invitați la cea de-a XI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, care se va desfășura în perioada 1-5 iunie la Romexpo și va avea Israelul ca ţară invitată de onoare.
În urmă cu zece ani, Iris, eroina din romanul scriitoarei israeliene Zeruya Shalev, a fost victima unui atentat terorist (la fel ca autoarea romanului, rănită în explozia provocată de un atentat sinucigaş, în 2004). Viaţa lui Iris fusese şi pînă atunci o înlănţuire de dureri şi tristeţi surde, pe jumătate uitate: un tată mort în războiul de Yom Kippur, o mare iubire pierdută în adolescenţă, o viaţă de familie intrată în rutină. Trupul sfîrtecat aduce o durere nouă şi răspîndită în fiecare fibră, care nu se lasă ştearsă nici după un deceniu, iar din ea se nasc, pe neaşteptate, alte şi alte spaime şi dureri. Cea mai teribilă se dovedeşte groaza de a lua o decizie: să-şi urmeze iubitul din tinereţe, revenit ca prin minune lîngă ea, sau să rămînă lîngă copii, ei înşişi prinşi într-o plasă de suferinţe şi nefericiri?
„Zeruya Shalev face lucrul la care se pricepe cel mai bine: scrie poveşti de familie pline de dragoste, poveşti ale iluziei şi eliberării în care răzbate intensitatea emoţională, invitînd cititorii să se lase purtaţi de firul întîmplărilor parcurse. Celebrare a durerii, romanul este o revelaţie inspirată de rolul ei în viaţa noastră afectivă.” (Haaretz)
„Romanul Zeruyei Shalev înfăţişează ipostazele ideii de a trăi în Israel. Durere este cel mai bun roman al autoarei.” (Der Spiegel)
„Durere nu este doar un roman despre vina ce însoţeşte aproape orice nouă iubire între adulţi, ci şi despre nevoia de a renunţa la dragoste.” (Frankfurter Allgemeine Zeitung)
Zeruya Shalev s-a născut în anul 1959 în Kinneret, Israel. A absolvit un masterat în domeniul studiilor biblice şi a lucrat ca redactor la Editura Keshet. A publicat mai multe romane, un volum de poezii şi o carte pentru copii. Titlurile sale sînt foarte apreciate de
critica literară şi traduse în întreaga Europă. Dintre volumele publicate menţionăm: Viaţa amoroasă (1997), bestsellerul Soţ şi soţie (2000; Polirom, 2008, 2012), Thera (2005; Polirom, 2010) şi Fărîme de viaţă (2011; Polirom, 2012), pentru care în 2014 i-a fost decernat premiul Femina étranger. Zeruya Shalev este de asemenea cîştigătoare a Premiului de Aur şi a Premiului de Platină ale Asociaţiei Editorilor, a Premiilor Corine (2001), Amphi (2003), ACUM (obţinut de trei ori, în 1997, 2003 şi 2005), Wizo (2007) şi a Welt Literaturpreis (2012). Durere este cel de-al cincilea roman al ei.
Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.
Foto autoare de Naomi Tokatly
