Știrile săptămânii: Noi editii in colectia Mathesis, Editura Herald: Odiseea umana, de Leonard Mlodinow & Mintea, de John R. Searle; Lansare cu Dana Jalobeanu, Liviu Ornea și Vlad Zografi – Matematica zeilor și algoritmii oamenilor, de Paolo Zellini, Editura Humanitas; Frumoasele adormite, de Stephen&Owen King la Clubul de lectură Nemira; Noutate The Four la Editura Publica; Volumul Imaginea evreului în cultura română, de Andrei Oişteanu, Editura Polirom, tradus în limba italiană; Cum privim lucrurile – Triptic-instalaţie la Atelier 030202; ‘Serotonină’ de Michel Houellebecq, în curând în colecția ‘Raftul Denisei’, la Editura Humanitas Fiction; Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism – Apel pentru nominalizări; O noua editie: O minte profunda, de Dalai Lama; Lansarea romanului ‘Grădina de piatră’ de Nikos Kazantzakis la Librăria Humanitas de la Cișmigiu; Cartea Bird Box: Orbeste, in curand la Leda Edge.
Noi editii in colectia Mathesis: Odiseea umana de Leonard Mlodinow & Mintea de John R. Searle
Odiseea umana. De la viata in copaci la intelegerea cosmosului, de Leonard Mlodinow
Leonard Mlodinow ne poarta intr-o calatorie pasionanta si plina de inspiratie prin incitanta istorie a evolutiei umane si prin evenimentele-cheie din dezvoltarea stiintelor. In acelasi timp, autorul ofera o perspectiva noua si fascinanta asupra caracteristicilor unice ale speciei si societatii noastre, care ne-au ajutat sa evoluam de la uneltele de piatra pâna la limbajul scris, iar prin nasterea chimiei, biologiei si fizicii moderne, pâna la lumea tehnologiei de astazi.
De-a lungul acestei odisee umane, autorul exploreaza conditiile culturale care au influentat gândirea stiintifica de-a lungul secolelor, precum si personalitatile pitoresti a câtorva dintre marii filosofi, savanti si gânditori: Isaac Newton, Antoine Lavoisier, Charles Darwin, Albert Einstein, Werner Heisenberg si multe alte minti mai putin cunoscute, dar la fel de stralucite, populeaza aceste pagini, iar fiecare dintre povestile lor arata cât de multe dintre succesele umanitatii pot fi puse pe seama cautarii staruitoare de raspunsuri la intrebari simple (de ce? cum?), adresate cu mult curaj.
Odiseea umana. De la viata in copaci la intelegerea cosmosului este o carte pentru iubitorii de stiinta si pentru toti cei interesati de gândirea creativa si de efortul nostru nesfârsit de a ne intelege lumea. In acelasi timp plina de informatii, accesibila si impregnata de umorul caracteristic autorului, aceasta lucrare profunda reprezinta un omagiu uimitor adus curiozitatii intelectuale a omenirii.
„O carte nesfârsit de fascinanta [si] care te pune serios pe gânduri […] O calatorie selectiva prin procesul acumularii de cunostinte al umanitatii [si] o prezentare a personalitatilor incitante care au fost pionierii descoperirilor stiintifice […] Un studiu care iti taie respiratia.“ Kirkus Reviews
„Mlodinow schiteaza in culori vii revolutiile din gândire si cultura care ne definesc civilizatia si, ca bonus, prezinta un rezumat stimulant al istoriei si al influentei uriase a stiintei moderne.“ V.S. Ramachandran, autorul volumului The Tell-Tale Brain: A Neuroscientist’s Quest for What Makes Us Human
„O introducere placuta si usor de citit in istoria stiintei occidentale, incepând cu primele unelte din piatra si sfârsind cu epoca fizicii cuantice.“ David Christian, coautor al cartii Big History: Bewteen Nothing and Everything si profesor la Universitatea Macquarie, Sidney
„Cum am evoluat atât de rapid de la pesteri la masini, de la savane la zgârie-nori, de la mersul pe doua picioare la mersul pe Luna? Urmati-l pe Mlodinow in timp ce prezinta calatoria uimitoare a speciei noastre; la fiecare oprire, veti descoperi ca progresul nostru continuu este alimentat de un element foarte special ce caracterizeaza creierul uman: setea noastra nestinsa de cunoastere.“ David Eagleman, autorul bestsellerului Incognito: The Secret Lives of the Brain
Leonard Mlodinow a obtinut doctoratul in fizica teoretica la Universitatea Berkeley din California, a fost beneficiar al bursei Alexander von Humboldt la Institutul „Max Planck“ si a predat in cadrul Institutului Californian de Tehnologie (Caltech). Printre cartile sale anterioare se numara bestsellerurile Subliminal (detinator al Premiului PEN / E.O. Wilson), War of the Worldviews (scris in colaborare cu Deepak Chopra), The Grand Design (in colaborare cu Stephen Hawking), The Drunkard’s Walk: How Randomness Rules Our Lives (inclus pe lista de Carti Remarcabile a New York Times),Feynman’s Rainbow si Euclid’s Window. De asemenea, a fost scenarist pentru serialele de televiziune MacGyver si Star Trek: The Next Generation.
Mintea. Scurta introducere in filosofia mintii, de John R. Searle
„Filosofia mintii este unica printre subiectele filosofice contemporane, scrie John Searle, prin aceea ca, in ansamblul lor, cele mai renumite si influente teorii sunt false”. Considerat unul dintre cei mai eminenti ganditori ai lumii, Searle demonteaza aceste teorii, oferindu-ne, intr-un stil comprehensibil si alert, o introducere in teoria mintii. Porneste de la expunerea celor douasprezece probleme ale filosofiei mintii – reunite sub titlul „Descartes si celelalte dezastre” –, probleme la care revine pe tot parcursul volumului, pe masura ce clarifica subiecte ca materialismul, constiinta, problema minte-corp, intentionalitatea, cauzarea mentala, liberul arbitru si sinele. Mintea reprezinta o introducere surprinzator de directa si antrenanta intr-unul dintre cele mai provocatoare domenii ale filosofiei.
„In celebrul enunt al lui Descartes «gandesc, deci exist», la ce se refera persoana intai singular? Descartes nu se refera, cu siguranta, la corpul meu, ci la mintea mea, substanta mentala care constituie acel eu esential. Avem acum un motiv intemeiat pentru a presupune ca dualismul cartezian nu este o descriere acceptabila din punct de vedere filosofic a naturii mintii. Dar aceia dintre noi care respingem dualismul trebuie sa mai raspundem la o intrebare serioasa: ce este, mai exact, sinele? Ce fapt referitor la mine ma face sa fiu eu?”
„Voi incerca sa depasesc vocabularul si ipotezele si, in acest fel, imi propun sa solutionez sau sa inlatur problemele traditionale. Dar, odata ce am realizat acest lucru, subiectul, filosofia mintii, nu ia sfarsit: el devine mai interesant. […] Cele mai multe dintre introducerile generale la acest subiect se refera doar la Marile Intrebari. Acestea se concentreaza, in principal, asupra problemei minte‑corp, acordand totodata o oarecare atentie problemei cauzarii mentale si, intr-o mai mica masura, problemei intentionalitatii. […] In mod specific, mie mi se pare ca trebuie sa ne axam pe intrebari despre structura detaliata a constiintei si semnificatia ultimelor cercetari din neurobiologie cu privire la acest subiect.” John Searle
„Multe dintre intrebarile filosofice din toate timpurile au avut in centrul lor natura mintii. In istoria filosofiei au fost formulate multe ipoteze si chiar teorii despre modul in care percepem lucrurile, relatia dintre minte si corp, ce ne face constienti, ce sunt ideile si cum de stim cine suntem. Aceasta lucrare vorbeste despre toate acestea si ceva mai mult. John Searle, profesor de filosofie la Universitatea Californiei, construieste o filosofie a mintii intr-o maniera lucida si patrunzatoare pe ruinele acestor teorii, pe care initial le introduce cititorului si le explica, iar apoi le arunca in aer. Searle are convingerea ca ideile lui Descartes si dualismul au dus pe un drum gresit felul in care gandim si astazi despre minte. El discuta principiul cauzalitatii al lui Hume, apoi analizeaza, fara a abandona spiritul critic, teorii moniste si materialiste, expunandu-le limitele in intelegere si incapacitatea de a se adecva la realitate. Isi construieste propria teorie pas cu pas, regandind intr-un mod foarte original si provocator fiecare aspect al mintii – experienta senzoriala, constiinta, liber arbitru, cauzalitate, inconstient, identitatea de sine etc. – si oferind exemple din psihologie si neurologie. Pe alocuri stilul cartii nu e lipsit de umor, dar meritul sau cel mai mare este ca reuseste sa dezvaluie mintii cititorului o perspectiva cu totul noua, sa il educe intr-un stil de gandire ce va influenta modul in care va percepe de acum inainte orice aspect al realitatii. De la micile frustrari provocate de modul abrupt in care Searle ne contrazice uneori propriile convingeri despre minte si dualism, la satisfactia descoperirii unei noi intelegeri – mai profunde, mai stabile – a realitatii propriei noastre existente, cititorul pasionat de filosofie, si nu numai, descopera in acest text o lectura provocatoare si originala.” Gabriela Deniz
John Searle si-a inceput cariera cu cercetari de filosofia limbajului (Speech Acts: An Essay in the Philosophy of Language, 1969), numarandu-se printre fondatorii teoriei actelor de vorbire. Intrucat cuvintele pe care le folosim au functii si aspecte diverse, una dintre acestea fiind ca trimit spre ceva din afara lor, Searle a trecut la abordarea problematicii intentionalitatii. In lucrarea Intentionality: An Essay in the Philosophy of Mind (din 1983) el pune in evidenta capacitatea fenomenelor mentale de a fi despre ceva, de a trimite la ceva: dorim un obiect, iubim pe cineva, ne imaginam o realizare etc. Aprofundarea chestiunilor legate de problematica mintii, a raporturilor dintre minte si corp, precum si problema naturii constiintei sunt realizate apoi in The Rediscovery of the mind (1992) si in The Mistery of Consciousness (1997). Ce ni se pare extrem de interesant este ca aceasta continua abordare a aceleiasi problematici, ce se intinde pe parcursul mai multor decenii, pana la scrierile sale din ultimii ani – Intentional Acts and Institutional Facts (2007), Philosophy in a New Century (2008), Making the Social World: The Structure of Human Civilization (2010) – nu pare sa se repete. Desi reia problemele, le pune in lumini diferite, aduce noi argumente si contraargumente etc., reusind sa trezeasca de fiecare data atentia cititorului…
Mintea: scurta introducere in filosofia mintii este pe de o parte o introducere excelenta in problematica filosofiei mintii si pe de alta parte este o lucrare ce aduce solutii, ce ridica noi intrebari si meditatii, fapte ce suntem convinsi ca vor face ca aceasta lucrare sa fie un best-seller al literaturii filosofice.
Lansare cu Dana Jalobeanu, Liviu Ornea și Vlad Zografi – Matematica zeilor și algoritmii oamenilor de Paolo Zellini
Editura Humanitas vă invită marți, 22 ianuarie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o dezbatere pornind de la unul dintre volumele publicate recent în colecția de știință, Matematica zeilor și algoritmii oamenilor de Paolo Zellini. Invitați: Liviu Ornea, profesor universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea București și traducătorul volumului, Dana Jalobeanu, conferențiar universitar, doctor în filozofia științei și director de programe la centrul de cercetare Fundamentele Modernităţii Europene, Universitatea din Bucureşti, Vlad Zografi, coordonatorul colecției de știință a Editurii Humanitas.
Matematicianul italian Paolo Zellini reconstituie cu elemente din istoria matematicii, a filozofiei și a științelor naturii, povestea unui concept esențial pentru tehnologia de azi, cel de algoritm, înțeles ca „proces care trebuia să se desfășoare într-un număr finit de pași, în spațiu și timp, pornind de la o mulțime de date inițiale, până la un rezultat final, potrivit modalităților prevăzute de o mașină”. Este începutul secolului XX, moment în care matematica trece printr-o criză sistemică, iar ceea ce pare să ofere soluția este chiar fundamentul felului în care omenirea a pornit la înțelegerea și ordonarea naturii și a lumii încă din antichitate.
Sunt oare numerele o invenție a minții umane, sau o descoperire prin care constatăm existența a ceva din lumea noastră? Altfel spus: ce fel de realitate putem atribui numerelor? Aceasta e problema pe care, cu erudiție și perspicacitate uimitoare, o abordează matematicianul italian Paolo Zellini, urmărind evoluția conceptului de număr de la începuturile legate de religie din Antichitatea indiană, babiloniană și greacă până la opera unor matematicieni moderni precum Cantor, Russell, von Neumann și Turing. Capacitatea numerelor de a crește, trăsătura lor dinamică într-un domeniu aparent static, observă Zellini, este cea care a condus la algoritmii din informatică și, în ultimă instanță, la dezvoltarea tehnicii actuale.
„Nu se poate nega că, încă de la primele sale apariții în civilizații îndepărtate, calculul își demonstrează afinitatea profundă cu practici și cunoștințe de natură diversă. Oricât de sărace ar fi izvoarele, suntem îndreptățiți să credem că matematica și filozofia, geometria și religia, calculul și metafizica descind dintr-o unică, măreață combinație reciprocă originară.” – Paolo Zellini
Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici: https://eventbook.ro/other/bilete-lansare-matematica-zeilor
Frumoasele adormite, de Stephen&Owen King la Clubul de lectură Nemira
La primul club de lectură Nemira din 2019 (cu numărul #65), invităm cititorii să schimbăm impresii despre romanul Frumoasele adormite, de Stephen și Owen King, un thriller distopic, un comentariu la epoca #metoo și o premisă originală: ce s-ar întâmpla dacă, într-o zi, nicio femeie din lume nu s-ar mai trezi din somn?
Întâlnirea are loc în mansarda librăriei Cărturești Verona, pe 28 ianuarie, de la 19:00.
Într-o colaborare spectaculoasă, Stephen King și fiul său, Owen King, pornesc de la o premisă originală și incendiară: ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea femeile? Într-un viitor deloc îndepărtat, după ce adorm, femeile sunt acoperite de coconi asemenea fluturilor, iar dacă cineva îndrăznește să le tulbure somnul le va transforma în creaturi incredibil de agresive. Una singură, Evie Black, e imună la blestem. Abandonați și lăsați pradă instinctelor primare, bărbații se împart în facțiuni: unii vor s-o salveze pe Evie, iar alții nu vor decât să mențină haosul. Într-o lume a bărbaților, totul se reduce la agresivitate foarte rapid.
„Un carusel violent, distopic, care te va îngrozi și te va prinde de la prima pagină.“ People
„Încă un thriller blockbuster, în care Mr. Mercedes se întâlnește cu Închisoarea îngerilor: bărbați brutali, femei care s-au săturat de starea de fapt, alcool, sărăcie rurală. O plăcere vinovată, murdară de sânge.“ Kirkus Reviews
Noutate The Four la Editura Publica
Începem anul cu două vești: anunțăm o carte nouă, tare interesantă, despre cele patru mari companii care se luptă pentru a ne capta atenția.
Apple, Amazon, Facebook și Google sunt responsabile de o gamă de produse și servicii întrețesute în viețile cotidiene a miliarde de oameni. Ne-au pus un supercomputer în buzunar, aduc internetul în țările în curs de dezvoltare și cartografiază uscatul și oceanele Pământului.
Dincolo de lucrurile bune generate de aceste companii, rămân câteva întrebări: cum au ajuns să acumuleze atâta putere? Cum poate o firmă orientată spre profit să devină atât de puternic imprimată în psihicul nostru, încât să rescrie regulile despre ce poate sau nu să facă o companie? Ce înseamnă pentru viitorul afacerilor și al economiei globale această dimensiune și influență nemaiîntâlnite? Sunt ele menite, ca mulți alți titani ai afacerilor de dinaintea lor, să fie eclipsate de rivalii mai tineri și mai atrăgători? Sau au prins rădăcini atât de trainice, încât nimeni – individ, firmă, guvern sau orice altceva – nu are nicio șansă în fața lor?
The Four răspunde acestor întrebări și, în plus, oferă cititorului idei și un avantaj competitiv într-o economie în care nu a fost niciodată mai simplu să fii miliardar, dar nu a fost niciodată mai greu să ajungi milionar. De citit de către oricine are un cont de Facebook, are un smartphone, caută pe Google, cumpără de (sau vinde) pe Amazon, precum și de către antreprenorii și analiștii de business.
Cartea este semnată de Scott Galloway, profesor la Stern School of Business a Universității New York, unde predă strategie de brand și marketing digital. Este antreprenor și a înființat nouă companii, inclusiv L2, Red Envelope și Prophet. În 2012 a fost inclus pe lista „Celor mai buni 50 de profesori de la școli de afaceri din lume”.
Volumul Imaginea evreului în cultura română, de Andrei Oişteanu, tradus în limba italiană
Volumul Imaginea evreului în cultura română de Andrei Oişteanu, tradus în limba italiană de Francesco Testa şi Horia Cicortaş, a fost publicat de curînd la prestigioasa editură Salomone Belforte, fondată la Livorno în 1805. Titlul în limba italiană al volumului este L´immagine dell’ebreo: Stereotipi antisemiti nella cultura romena e dell’Europa centro-orientale (Imaginea evreului: Stereotipuri antisemite în cultura română şi în Europa Central-Orientală).
Volumul Imaginea evreului în cultura română a apărut în trei ediţii (2001, 2004 şi Editura Polirom, 2012) şi a fost distins cu Premiul Academiei Române, Marele Premiu al ASPRO, Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, Premiul revistei Sfera politicii, Premiul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Premiul Fundaţiei „Sara & Haim Ianculovici” (Israel), Premiul B’nai B’rith Europe (Bruxelles).
Pînă acum, volumul a mai fost tradus în limbile engleză, franceză, germană şi maghiară: Inventing the Jew: Antisemitic Stereotypes in Romanian and Other Central-East European Cultures (University of Nebraska Press, 2009; Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române; Premiul B’nai B’rith Europe, Bruxelles); Les Images du Juif: Clichés antisémites dans la culture roumaine (Paris, 2013); Das Bild des Juden in der rumänischen Volkskultur (Konstanz, 2002); Konstruktionen des Judenbildes (Berlin, 2010); A képzeletbeli zsidó a román (és a kelet-közép-európai) kultúrában (2005).
Volumul prezintă originea, evoluţia în timp şi spaţiu, supravieţuirea sau dispariţia clişeelor ce compun portretul fizic, profesional, intelectual, moral, magico-mitic şi religios al „evreului imaginar” în spaţiul cultural românesc şi est-central european. Este de asemenea analizat modul în care antisemitismul popular l-a influenţat pe cel intelectual şi politic, de la jumatatea secolului al XIX-lea pînă astăzi. Abordînd tema comparativ, din perspectiva şi cu instrumentele antropologiei culturale, autorul reface portretul-robot al „evreului imaginar” şi evaluează diferenţele dintre acesta şi evreul real.
Andrei Oişteanu este cercetător, membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie a Religiilor (Academia Română), profesor asociat la Facultatea de Litere (Universitatea din Bucureşti) şi preşedinte al Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor. Cărţi publicate: Grădina de dincolo. Zoosophia (1980, 2012); Motive şi semnificaţii mito-simbolice în cultura tradiţională românească (1989); Cutia cu bătrîni (roman) (1995, 2005, 2012); Mythos & Logos (1997, 1998); Cosmos vs Chaos: Myth and Magic in Romanian Traditional Culture (1999); Imaginea evreului în cultura română (2001, 2004, 2012; Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Asociaţia Bucureşti; Marele Premiu al ASPRO); Das Bild des Juden in der rumänischen Volkskultur (2002); Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească (2004, 2013); Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu (2007, 2014); Il diluvio, il drago e il labirinto (2008); Inventing the Jew: Antisemitic Stereotypes in Romanian and Other Central-East European Cultures (2009; Premiul „A.D. Xenopol” al Academiei Române; Premiul B’nai B’rith Europe); Konstruktionen des Judenbildes (2010); Narcotice în cultura română (2010, 2011, 2014; Premiul Uniunii Scriitorilor din România); Les Images du Juif: Clichés antisémites dans la culture roumaine (2013); Rauschgift in der rumänischen Kultur (2013); Sexualitate şi societate (2016, 2018; Premiul „Scriitorii anului 2016”); L’immagine dell’ebreo (2018).
Cum privim lucrurile – Triptic-instalaţie la Atelier 030202
Ce vedem atunci când ne privim pe noi înşine, în oglindă? Din Austria, Bulgaria şi România, trei puncte de vedere diferite despre „noi” şi „ceilalţi” răspund la această întrebare în cele mai neaşteptate moduri, în cadrul instalaţiei „Cum privim lucrurile”, care va fi vernisată pe data de 24 ianuarie, la ora 19.00, la Atelier 030202 (str. Sfânta Vineri 11). Evenimentul este organizat de Forumul Cultural Austriac din Bucureşti în parteneriat cu Atelier 030202, spaţiu de artă contemporană, şi Teatrul de Comedie, avându-l drept curator pe Răzvan Ion.
Concepută cu ocazia preluării de către Austria a Preşedinţiei Consiliului UE, expoziţia a fost prezentată în premieră la Bucureşti, pentru o singură seară, în iulie 2018. Fotografie originală a troicii europene a acelui moment (fostul, actualul şi viitorul deţinător al preşedinţiei rotative), instalaţia a pus faţă în faţă lucrări aparţinând unor artişti contemporani cu interese şi mijloace de expresie complet diferite – Beate Hecher & Markus Keim (Austria), Ivelina Ivanova (Bulgaria), Cătălin Burcea (România). În urma succesului acestui experiment, Forumul Cultural Austriac propune expoziţia publicului larg, în spaţiul dinamic al Atelier 030202, cu ocazia primei Preşedinţii europene a României.
„Artiștii scot în evidență caracteristicile națiunilor cărora le aparţin: Austria (Beate Hecher & Markus Keim – „TerrainVague”) cu perseverența sa de a analiza realitatea, într-un mod tăcut, dar activ, în care procesul și rezultatul devin recognoscibile. România (Cătălin Burcea – „Slightly Soluble in the Air”) contemplând trecutul, pentru a înțelege mai bine cum ar trebui să-și construiască viitorul, ținând cont de diferitele momente ideologice din istoria țării. Bulgaria (Ivelina Ivanova – „Microdistrict”) cu revoluția sa socială la nivel molecular, care își propune să ajungă la fiecare locuitor, precum și să genereze transformarea percepției asupra modului în care ar trebui construite noile căi de cooperare”, explică Răzvan Ion, curatorul expoziţiei.
În acest context, vernisajul instalaţiei are loc pe 24 ianuarie, unul dintre momentele în care, în România, se dezbate ideea de unitate. Uitându-ne la ceea ce suntem astăzi, „realizăm că împreună putem privi spre un viitor mai complex, spre structuri mai lucrative și devenim, totodată, conștienți de faptul că apropierea dintre națiuni nu mai este un țel, ci a devenit realitate. Ne aflăm aici și acum, deci aici și acum ar trebui să valorificăm tot ce avem noi mai bun – unii de la alții și de la noi înșine”, adaugă Răzvan Ion.
Beate Hecher & Markus Keim – După studii de sculptură (Beate Hecher), istorie, ştiinţe politice şi teatru (Markus Keim), cei doi şi-au urmat fiecare propriul drum profesional până în 2008, anul începerii colaborării lor. Proiectele lor – video, film, instalaţie şi performance – au fost prezentate în peste cincizeci de ţări.
Ivelina Ivanova – Absolventă a Academiei Naţionale de Artă din Sofia; este interesată de mediile hibride, pe care le explorează în pictură, desen, animaţie şi video.
Cătălin Burcea – Cofondator şi coordonator de proiecte la ALERT studio (White Code); „observaţia” şi „contextul proxim” sunt în centrul practicilor sale de creaţie, pe care le descrie ca „time-specific”.
Răzvan Ion – Teoretician, curator, manager cultural, activist politic, profesor. Împreună cu Eugen Rădescu a fondat PAVILION – journal for politics and culture, co-director al BUCHAREST BIENNALE – bienala internațională de artă contemporană București.
Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 23 februarie, zilnic, între orele 10.00-19.00
‘Serotonină’ de Michel Houellebecq, în curând în colecția ‘Raftul Denisei’, la Editura Humanitas Fiction
Apărut în Franța pe 4 ianuarie 2019, Serotonină, al șaptelea roman al scriitorului francez Michel Houellebecq, și-a confirmat statutul de cea mai așteptată carte a iernii și a devenit în scurt timp de la apariție un adevărat fenomen editorial, ocupând locul 1 în toate topurile de vânzări. Tirajul excepțional de 320 000 de exemplare, anunțat de Editura Flammarion, s-a dovedit insuficient în mai puțin de o săptămână de la apariție, un nou tiraj de 50 000 de exemplare urmând să ajungă în curând pe rafturile librăriilor.
Ediția franceză a fost urmată la câteva zile de ediția în limba germană, apărută pe 7 ianuarie într-un tiraj de 80 000 de exemplare, și de ediția în limba spaniolă, apărută pe 9 ianuarie, în 25 000 de exemplare. Romanul va fi publicat în luna mai a acestui an în limba română, în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas Fiction, traducerea fiind semnată de Daniel Nicolescu.
Serotonină apare la patru ani de la lansarea celebrului roman Supunere, publicat pe 7 ianuarie 2015, în ziua teribilului atentat din redacția revistei Charlie Hebdo. Încadrat de autor în genul PF (political fiction), romanul Supunere, publicat în mai 2015 în colecția „Raftul Denisei“, vorbește despre iminenta islamizare a societății franceze și este considerat unul dintre cele mai percutante romane din ultimii ani. A fost tradus în peste 40 de țări și a stabilit recorduri de vânzări: aproximativ 800 000 de exemplare vândute în lumea francofonă și peste 520 000 de exemplare vândute în Germania.
Predat Editurii Flammarion cu câteva luni înainte de apariția mișcării „vestelor galbene“,Serotonină, cel mai recent roman al lui Michel Houellebecq, își poartă cititorii în inima Franței rurale, măcinată de tensiuni și conflicte mocninde. Michel Houellebecq identifică suferințele profunde din sânul societății franceze, scriitura sa dovedindu-se încă o dată vizionară: ea vorbește despre premisele unei mișcări pe care nici un om politic nu a reușit să o anticipeze.
Protagonistul romanului Serotonină este Florent-Claude Labrouste, un bărbat de 46 de ani care își detestă numele și Captorixul, un antidepresiv ce eliberează serotonina, dar care are trei efecte secundare: greața, dispariția libidoului și impotența. Narațiunea sa traversează o Franță care își nesocotește tradițiile, își trivializează orașele și își distruge satele aflate în pragul revoltei. Florent-Claude este un personaj-narator dezrădăcinat și autodistructiv, care își scrutează propria viață și lumea din jurul lui cu un umor aspru și cu o virulență sfâșietoare. Își descrie activitatea de inginer agronom, ne vorbește despre prietenia sa cu Aymeric d’Harcourt, fost coleg de facultate, un artistocrat care practică agricultura pe domeniul familiei (personaj de neuitat al romanului – un alter-ego al său), despre eșecul idealurilor din tinerețea lor și despre speranța, aproape absurdă, de a regăsi o iubită pierdută.
Serotonină poate fi citit ca un roman despre dezechilibrele pe care le produce o lume fără iubire, fără bunătate, fără solidaritate, cu transformări devenite incontrolabile, dar și ca un copleșitor roman al remușcărilor și al regretelor. Prin Serotonină Michel Houellebecq demonstrează încă o dată că este cronicarul nemilos al declinului societății occidentale din secolul XXI, un scriitor neîmblânzit, incomod și indispensabil.
„Serotonină este o oglindă imensă pusă în fața lumii noastre: ceea ce ne arată ne înspăimântă.“ Le Soir
MICHEL HOUELLEBECQ, pe numele său real Michel Thomas,s-a născut în insula Réunion, la 26 februarie 1956 sau 1958 (după afirmaţia autorului). După absolvirea Institutului Naţional de Agronomie Paris-Grignon, se înscrie la secţia de cinematografie a Şcolii Naţionale Superioare Louis Lumière, abandonând-o înainte de a-şi lua diploma. Poet, eseist, romancier şi regizor, el este, începând cu anii ’90, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori francezi contemporani. Cariera literară şi-o începe publicând versuri, iar cea de-a treia sa culegere de poeme atrage atenţia criticii: La poursuite du bonheur (În căutarea fericirii) primeşte în 1991 Premiul Tristan Tzara. Ca romancier cunoaşte un succes fulminant după ce publică în 1994 Extinderea domeniului luptei (Extension du domaine de la lutte) şi, mai ales, „scandalosul“Particulele elementare (Les particules élémentaires, 1998), câştigător al Premiului Novembre şi, în 2002, prin traducerea engleză, al Premiului Internaţional IMPAC Dublin. Fiecare nouă apariţie romanescă a autorului – Platforma (Plateforme, 2001), Posibilitatea unei insule (La possibilité d’une île, 2005), pentru care primeşte Premiul Interallié – trezeşte polemici înverşunate, iar numărul admiratorilor săi nu este egalat decât de cel al detractorilor. În 2010, Harta şi teritoriul (La carte et le territoire), probabil cel mai puţin controversat roman semnat de Houellebecq, e încununat cu Premiul Goncourt. Înainte de apariţia pe piaţă, romanul Supunere (Soumission, Humanitas Fiction, 2015) a fost piratat şi citit de mii de internauţi cu frenezia cu care sunt devorate înainte de publicare bestsellerurile internaţionale. Pe 21 septembrie 2018, Michel Houellebecq se căsătorește cu partenera sa de viață de origine chineză, Qianyum Lysis Li. În ianuarie 2019 publică Serotonină (Serotonine), care se regăsește imediat în topurile de vânzări din Franța, Germania și Spania.
Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism – Apel pentru nominalizări
Centrul Rațiu pentru Democrație anunță deschiderea nominalizărilor pentru Premiul Ion Rațiu pentru Jurnalism. Lansat în 2015, Premiul Ion Raţiu pentru Jurnalism promovează şi încurajează jurnalismul de investigație.
Nominalizările sunt făcute de Active Watch, Centrul pentru Jurnalism Independent și Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație, laureații anteriori (Cătălin Tolontan, Emilia Șercan, Ovidiu Vanghele, Paul Radu) și reprezentanți ai Departamentelor/ Facultăților de Jurnalism. Juriul este format din membrii Consiliului Director & Consiliului Consulativ al CRD care aleg un singur nume din lista propusă.
Premiul se acordă anual în cadrul Rațiu Democracy Gathering, eveniment dedicat discuțiilor și viziunii comune asupra democrației- pentru acest motiv adunându-se la Turda, orașul natal al omului de stat, membri ai familiei și prieteni ai CRD.
Premiul este inspirat de Ion Rațiu care, revenit în ţară în 1990, după 50 de ani de exil, a luptat pentru libertatea presei, necesară unei democraţii funcţionale. În acest sens, încă din primele zile de după întoarcerea sa acasă, s-a zbătut pentru înfiinţarea unui ziar şi a unei televiziuni care să se opună instrumentelor de propagandă transmutate din perioada comunistă. A reușit doar pe jumătate – în 10 mai 1991 a apărut primul număr al ziarului Cotidianul; avizul pentru deschiderea unei televiziuni nu l-a primit niciodată.
Data de 17 ianuarie marchează 19 ani de la trecerea în neființă a lui Ion Rațiu. Conform dorinței sale, trupul neînsuflețit a fost adus la Turda, spre a fi înmormântat în orașul natal.
Lăsământul lui Ion Rațiu, care exprimă atașamentul său profund pentru cauza României și pentru democrație, include numeroase file de Jurnal – o detaliată introducere în diaspora românească, editate de Stejărel Olaru și publicate de editura Corint, precum și o arhivă de documente, digitizată de Fundațiile Rațiu împreună cu IICCMER. De asemenea, Catedra de Studii Românești de la Universitatea Georgetown înființată de Ion Raţiu la sfârşitul anilor 1980, ca un centru de cercetare şi excelenţă academică axat pe România sa natală.
În numele său, Fundațiile Rațiu oferă – alături de Premiul pentru Jurnalism– începând cu 2005, în parteneriat cu Woodrow Wilson International Center for Scholars, Premiul Ion Rațiu pentru Democrație, activiștilor sau intelectualilor care luptă pentru cauza democrației, fie că se află în exil datorită unor regimuri represive sau sunt activi în democrații emergente.
O noua editie: O minte profunda de Dalai Lama
O minte profunda – cultivarea intelepciunii in viata de zi cu zi, de Dalai Lama
Poate ca principala diferenta dintre budism si alte religii sta in intelegerea identitatii noastre esentiale. De fapt, existenta sufletului sau a sinelui – idee centrala in hinduism, iudaism, crestinism si islam – este negata in budism. Ba mai mult, credinta intr-un „sine” este considerata principala sursa a dificultatilor din viata noastra. Cu toate acestea, o intelegere adevarata a invataturii budiste nu ne indreapta catre o perspectiva asupra lumii cinica si plina de disperare, care ofera senzatia ca viata nu are niciun sens. Nicidecum. O intelegere veritabila conduce la o fericire autentica pentru individ si la cea mai mare compasiune pentru ceilalti.
In 2003 si in 2007, Dalai Lama a fost invitat la New York pentru a tine o serie de prelegeri despre perspectiva esentiala budista asupra irealitatii sinelui. O minte profunda este rezultatul acelor prelegeri si are rolul de a raspandi constientizarea acestei doctrine esentiale si a utilitatii sale, cu scopul de a avea o viata incarcata de sens si fericita.
Pe langa faptul ca Dalai Lama ofera o expunere completa a invataturilor sale asupra acestor puncte filosofice cheie, el arata cititorilor cum sa integreze aceste invataturi in viata lor cu recomandari in vederea practicii individuale. Doar traindu-le activ vom da acestor invataturi posibilitatea sa produca in noi o transformare autentica a perceptiei pe care o avem despre noi insine si despre viata noastra.
O minte profunda este o sursa de intelepciune pentru toti cei dedicati schimbarii lumii prin dezvoltarea propriilor capacitati spirituale, indiferent daca sunt sau nu budisti.
*
„Radacina nefericirii noastre o constituie conceptia eronata pe care o avem, potrivit careia posedam un sine adevarat, care are substanta si este permanent. Insa budismul afirma ca exista o cale de iesire din aceasta confuzie. Aceasta consta in realizarea si dobandirea adevaratei noastre identitati: cea care exista dincolo de falsele noastre conceptii legate de un sine individual si permanent.” Dalai Lama, O minte profunda
Sfintia Sa Tenzin Gyatso, al paisprezecelea Dalai Lama, s-a nascut la 6 iulie 1935, intr-un mic sat de tarani din provincia Amdo. La varsta de doi ani a fost descoperit ca fiind incarnarea predecesorului sau, marele Dalai Lama al treisprezecelea. La varsta de patru ani si jumatate, Tenzin Gyatso este adus in capitala statului tibetan, Lhasa, si instalat pe tron in calitate de sef suprem temporal si spiritual al Tibetului. Copilaria si-a petrecut-o mai ales in compania calugarilor si a discipolilor, facand foarte rar vizite familiei sale din satul natal.
Inclinatia innascuta pentru studiu si curiozitatea pentru lumea din jurul Tibetului l-au determinat sa-si largeasca permanent cunostintele – inclusiv studii de limba engleza, stiinta si matematici -, insa partea cea mai importanta a educatiei sale a fost facuta in maniera traditionala tibetana (asa cum va descrie mai tarziu in autobiografia sa). Scopul principal al sistemului tibetan consta in largirea si cultivarea mintii printr-o mare varietate de cunostinte. In ceea ce priveste standardele avansate de educatie seculara, programa scolara include teatrul, dansul si muzica, astrologia, poezia si compozitia. Cursurile de instruire superioara includ arta vindecarii, sanscrita, dialectica, artele si meseriile, metafizica si filozofia religiilor. Dintre aceste „cinci subiecte elevate”, asa cum mai sunt numite, ultimul este considerat fundamental. Sfintia Sa si-a inceput educatia la varsta de sase ani, iar la douazeci si cinci si-a luat doctoratul in filozofie buddhista. A fost examinat periodic de cercurile profesorale de la principalele universitati monastice: Drepung, Sera si Ganden. Examinarea finala a avut loc la Jokhang, Lhasa, in fata congregatiilor de profesori.
De la varsta de saisprezece ani, Dalai Lama si-a asumat intreaga putere temporala si timp de noua ani a urmarit reconcilierea cu guvernul chinez. Cu toate acestea, in anul 1959 la Lhasa izbucneste o revolta impotriva Chinei, iar Dalai Lama este nevoit sa paraseasca Tibetul si sa se stabileasca in India, unde este urmat de peste o suta de mii de conationali. Spre deosebire de predecesorii sai, al patrusprezecelea Dalai Lama a efectuat vizite in numeroase tari si a intretinut un dialog constant cu personalitati apartinand unor spatii culturale, religioase si ideologice foarte diferite. De-a lungul vremii, reputatia sa de om al pacii si intelegerii a crescut neincetat. Sfintia Sa a primit numeroase premii nationale si internationale, inclusiv Premiul Nobel pentru Pace in 1989.
In ultimii ani, multe universitati occidentale i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa ca o recunoastere a importantei scrierilor sale asupra filozofiei budiste si a rolului pe care personalitatea sa il joaca in dialogul ecumenic si in mentinerea armoniei intre marile religii ale lumii. In timpul calatoriilor pe care le-a efectuat in strainatate, Sfintia Sa a sustinut cu tarie necesitatea respectului reciproc si a unei mai bune intelegeri intre diferitele credinte ale lumii. In aparitiile sale publice, Dalai Lama urmareste sa transmita neobositul sau mesaj de iubire, compasiune si nonviolenta, precum si sentimentul universalei responsabilitati pentru destinul acestei lumi, pentru pace.
Lansarea romanului ‘Grădina de piatră’ de Nikos Kazantzakis la Librăria Humanitas de la Cișmigiu
Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 23 ianuarie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o seară dedicată scriitorului Nikos Kazantzakis și lansării romanului Grădina de piatră, tradus în limba română de Alexandra Medrea-Danciu și apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu.
Scris în limba franceză la Egina, în 1936, la întoarcerea dintr-o călătorie în Extremul Orient, Grădina de piatră este primul mare roman semnat de Kazantzakis înainte de emblematicul Viața și peripețiile lui Alexis Zorba. Amestec de jurnal, roman psihologic și de idei și poem, Grădina de piatră tratează deja teme majore ale literaturii lui Kazantzakis – lupta și concilierea contrariilor, ilustrate exemplar de contrastul între surâsul imobil al lui Buddha sau splendidele grădini japoneze ce surprind eternitatea în grăunțele de nisip și efervescența modernizării Chinei și Japoniei.
Vor prezenta cartea Elena Lazăr, traducătoare, editor și specialist în literatură greacă contemporană, Luminița Bălan, traducătoare, profesor universitar și directorul Institutul Confucius, Universitatea din Bucureşti și Simona Preda, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Raluca Popescu, redactor-șef al Editurii Humanitas Fiction.
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook*
„Dintre toate cărțile lui Kazantzakis, Grădina de piatră este singura în care autorul-narator figurează ca personaj principal. […] Tema esențială este cea a omului meditativ pus în fața semenilor care se dăruiesc trup și suflet acțiunii, prin forța momentului istoric — uneori în detrimentul sufletului. De aici cruzimea acestei relatări, în care multe elemente sunt veridice. Dar, în jurul acestei teme centrale, ce poezie, ce senzualitate! Cel mai mic obiect, cel mai insignifiant chip, cea mai măruntă plantă, totul este abordat cu tandrețe și umor, chiar cu un fel de voluptate fizică, care deține un loc important în întreaga narațiune.“ – Aziz Izzet (fragment din prefața primei ediții franceze)
NIKOS KAZANTZAKIS s-a născut pe 18 februarie 1883 la Iraklion, în insula Creta, unde a fost și înmormântat. Între 1902 și 1906 a urmat dreptul la Universitatea din Atena, apoi, timp de doi ani, și-a continuat studiile la Paris, unde a audiat cursurile filozofului Henri Bergson. A călătorit până în ultimele luni de viață. Aflat veșnic în conflict cu autoritățile din Grecia pentru opiniile sale (asemenea prietenului său Panait Istrati, era atașat ideilor de stânga), deși a îndeplinit o vreme și funcții publice, a găsit mai multă audiență în străinătate decât în propria patrie, fiind nominalizat de câteva ori la Premiul Nobel. S-a bucurat de celebritate, deținând recordul de traduceri: în peste 100 de țări. A primit, în 1956, la Viena, Premiul pentru Pace. În jumătatea de secol dăruită literaturii, a fost creatorul unei opere de dimensiuni impresionante: poezie — Odiseea. O continuare modernă din 1938 conține 33 333 de versuri; romane — Grădina de piatră (Le Jardin des rochers, 1936, publicat în 1959), Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas (1946; Humanitas Fiction, 2011, 2016), Hristos răstignit din nou (1948, publicat în Grecia în 1954, după ce cunoscuse un mare succes în Occident; Humanitas Fiction, 2008), Căpitanul Mihalis. Libertate sau Moarte (1950, publicat în 1953; Humanitas Fiction, 2014), Ultima ispită a lui Hristos (1951, publicat în 1955; Humanitas Fiction, 2011), Sărăcuțul lui Dumnezeu (1954, publicat în 1956; Humanitas Fiction, 2016), Fratricizii (1954, publicat postum, în 1963; Humanitas Fiction, 2017); dramaturgie și lucrări de memorialistică — între care volumul autobiografic Raport către El Greco (scris în 1956 și publicat postum, în 1961; Humanitas Fiction, 2012), Jurnal de călătorie: Italia, Egipt, Sinai, Ierusalim, Cipru, Moreea (1926 —; Humanitas, 2013), Jurnal de călătorie. Rusia (1928; Humanitas, 2015), Jurnal de călătorie: Japonia, China (1935; Humanitas, 2018); eseuri și traduceri (Divina Comedie, Iliada, Odiseeaetc.). S-a stins din viață pe 26 octombrie 1957 la Freiburg im Breisgau, în Germania.
Cartea Bird Box: Orbeste, in curand la Leda Edge
Bird Box: Orbeste, de Josh Malerman, traducere de Liviu Szoke
Malorie își crește copiii așa cum poate: cu ușile-ncuiate, draperiile trase și toate ferestrele acoperite cu saltele, să nu poată pătrunde nicio rază de lumină. Să nu poată zări ce este afară. Să nu poată desluși inamicul invizibil care a pus stăpânire pe întreaga lume și care îi transformă pe toți cei care-l privesc în criminali violenți și, în cele din urmă, în sinucigași.
Cei mici dorm încă, dar, în curând, va fi silită să-i trezească și să-i lege la ochi.
Astăzi vor risca totul. Astăzi trebuie să iasă neapărat din casă. Să plece, orbește, într-o călătorie de care depinde supraviețuirea lor.
Bird Box: Orbește este un thriller psihologic atât de bine scris, încât amintirea sa te va bântui de-a dreptul mult timp după ce îl vei fi terminat de citit.
„O carte care trebuie devorată pe nerăsuflate, printre degete. N-a mai scris nimeni o asemenea poveste de groază. Josh Malerman ne-a oferit un roman cu adevărat memorabil.” Hugh Howey, autorul romanului Silozul
„În acest thriller absolut captivant găsești o mie de tușe subtile, însă nici măcar o singură înfloritură ― este atât de bine, atât de concis scris, încât i-am admirat, cu sinceritate, stilul. Josh Malerman își face treaba precum un înger înțelept, atins cu adevărat de har.” Peter Straub, coautorul romanului Talismanul
„[Un] debut terifiant! […] Malerman […] ne ține permanent în priză datorită modului superb și neîndurător în care își așterne povestea, pe care o impregnează cu un lirism aparte […]. Un roman tulburător, care merită să fie comparat cu Păsările lui Alfred Hitchcock, cu cele mai rafinate realizări ale lui Stephen King ori cu inteligentele aventuri fantastice ale lui Jonathan Carroll.” Kirkus Reviews
Josh Malerman este un scriitor american și unul dintre cei doi cantautori ai trupei de rock The High Strung. Înainte de publicarea romanului său de debut, Bird Box: Orbește (care a inspirat filmul de succes cu același nume de pe Netflix), în timp ce străbătea țara în lung și-n lat în turneu cu formația, Malerman a scris paisprezece romane, care nu au văzut niciodată lumina tiparului. În prezent locuiește în Michigan, împreună cu logodnica sa, artista și cântăreața Allison Laakko.
