-Pe Bicicleta Galbena, se continua integrala Stanley Kubrick, de data aceasta cu o recenzie mai scurta a filmului „Dr. Stangelove”. Despre acesta, am scris si noi pe larg aici : „Cum poti mai bine sa discreditezi razboiul decat ironizarea si satirizarea lui in toate aspectele sale? Cine poate face mai usor haz de necaz decat comicul tipic, in persoana lui Peter Sellers? Si, in final, daca adaugi trei Peter Sellers care satirizeaza si un Kubrick care il dirijeaza, e posibil ca efectul dorit sa fie cel scontat?”
-Cateva lucruri inedite despre seria de filme „Brigada Diverse” aflam pe blogul „Bucurestii Vechi si Noi”: „Îndrăgite de milioane de români din țară și diasporă, filmele din seria Brigada Diversă (B.D. intră în acțiune, B.D. în alertă, B.D. la munte și la mare) de la a căror premieră se împlinesc 4 decenii, dincolo de ditribuția de marcă, reprezintă și astăzi un reper pentru cinematogafie. Deși au fost difuzate intens la televiziuni în ultimii ani 6 ani, despre poveștile din spatele aparatului de filmat s-a vorbit puțin. Regizorul Nicolae Mărgineanu, căruia îi datorăm imaginea acestor minunate producții, ne-a povestit ce-și amintește din acele vremuri.”
-Pe MyMagicStar, in urma voturilor cititorilor, s-a concretizat un top al celor mai bune 6 filme ale unui actor superb (parerea mea), Steve Buscemi: 28 Days, Grown Ups, Interview si altele. Aflati mai multe la adresa de mai sus.
(Jovi)
-Cristina Mitrea relateaza in 4arte despre Golden Carpathian Ploiesti European Film & Fair. Este vorba despre un festival deschis publicului combinat cu un targ de filme. In juriul festivalului s-au aflat Phillip Bergson, fondatorul festivalului de film de la Oxford, regizorul si producatorul maghiar Ferenc Moldovanyi si criticul de film sarb Dejan Petrovici, Intre filmele prezentate s-au aflat „Botezul/The Christening” (Polonia, 2010) in regia lui Marcin Wrona, „Pal Adrienn” – o coproductie Austria, Franta, Ungaria, regizata de Agnes Kocsis si castigatoare a Premiului FIPRESCI la Cannes 2010 si comedia lui Dan Chisu – „Ursul”.
-Mihai Fulger scrie in ‘Observatorul Cultural’ despre Festivalului Degustătorilor de Film şi Artă Culinară (FDFAC) semnalat si aici in revista blogosferei din saptamana trecuta. Din relatarea lui intelegem ca a fost vorba nu numai despre un festin culinar ci si de unul cinematografic, in care si cinematografia romaneasca de arhiva si contemporana si-a avut locul: ‘A doua zi a festivalului, împărţită între România şi Germania, nu a venit cu tradiţionalii mititei, ci, pe lîngă delicii culinare mult mai puţin obişnuite, cu multe scurtmetraje, de ficţiune şi documentare, româneşti. La capitolul documentare de arhivă, „meniul” zilei s-a deschis cu Vîlcovul – viaţa pescarilor din Vîlcov (1939), o coproducţie România-Germania, cu elemente de ficţiune, în regia lui Jupp Rubner. Un film turistic, rămas neterminat din pricina fondurilor insuficiente, despre frumosul oraş dunărean Vîlcov, astăzi făcînd parte din regiunea ucraineană Odessa, dar pe atunci românesc.
Monumente la Porţile de Fier (1967) de Nicolae Otrocol şi Mircea D. Popescu şi Ultima primăvară pe Ada-Kaleh (1968) de Petre Sirin, ambele realizate în colaborare cu Direcţia Monumentelor Istorice, sînt filme interesante mai ales datorită imaginilor-document cu insula Ada-Kaleh (sacrificată în numele progresului, căreia Petre Sirin îi creionează istoria, înaintea distrugerii), dar şi cu alte monumente din zonă. Mult mai izbutit, mai curajos (prin abaterile de la tonul preponderent triumfalist) şi mai emoţionant este filmul lui Constantin Vaeni Atunci s-a născut oraşul (1971), vorbind despre distrugerea şi reconstrucţia Orşovei. Dintre scurtmetrajele de ficţiune româneşti (prezentate, în mai multe calupuri, sub titlul generic „The Next Romanian Wave”), pe lîngă recente producţii notabile deja cunoscute din multe alte festivaluri, mi-au atras atenţia Lost Springs 2 de Andrei Dobrescu (un film care începe realist şi se încheie cu o minunată evadare în fantastic) şi Sinucide-mă! al lui Jamil Hendi (o ambiţioasă şi meritorie tentativă de film „de acţiune” cu gangsteri). Programul a cuprins şi cîteva scurtmetraje româneşti submediocre, însă directorul FDFAC, Constantin Fugaşin, a justificat astfel acceptarea unor asemenea filme: „Am încercat, prin această selecţie, să vedem care sînt regizorii următorului val românesc, care sînt valorile care vin din urmă şi ce şanse au aceştia de a duce mai departe ce au început deja ceilalţi”.’
-A fost interesant de citit cronicile la ‘Planeta maimuţelor – Invazia / Rise of the Planet of the Apes’ (SUA, 2011) in regia lui Rupert Wyatt, film pe care l-am vazut si eu la sfarsitul saptamanii. Andrei Gorzo a scris despre film la Dilema Veche. Angelo Mitchievici in Romania Literara. Parerea lui Gorzo despre aceasta cea mai recenta varianta a povestii lansate de romanul lui Pierre Boulle: ‘Mai mult un film de animaţie decît unul coregrafiat bătrîneşte cu actori în faţa unei camere de filmare (cum fuseseră toate celelalte), noul Planeta… a fost gîndit în termeni de vară-popcorn-şi-audienţă-
-Richie de la Marele Ecran a vazut un alt film de vara ‘Cowboys & Alliens‘ produs de Spielberg, regizat de Jon Favreau si interpretat de Daniel Craig, Harrison Ford si Keith Carradine. ‘Sunt sigur ca cei mai multi vor spera de la filmul asta un anume showdown intre James Bond si Indiana Jones. Craig e insa departe de Bond atat in maniere cat si in alura.. E un vrednic urmas al lui Eastwood, posedand aceeasi privire metalica, inflexibil, cu fata arsa de vant si vorba putina. Harrison Ford e mai acru si mai cinic decat in Indiana, preocupat de lucruri tangibile ca puterea si banii. Arata si semne de mila fata de un pusti orfan, niscai dragoste pentru fiul sau dar in general e autoritar, ironic si fara simtul umorului. Astia doi s-ar potrivi excelent intr-un western clasic, cu mestecat de tutun si dueluri pe strada principala. In Cowboys & Aliens ei sunt redusi la „liderii” de fapt ai unei operatiuni de salvare a orasenilor si stopare a goanei spatiale dupa aur. Absolut nememorabil cu toate ca actiunea e dozata eficient, efectele sunt bune spre reusite iar Favreau a rezistat presiunilor de a-l face 3D. O poveste aberanta turnata intr-un film destul de placut. Asa, mai de vara.’
(Dan)
