Filme Filme americane

Un film făcut 50 de ani prea târziu: Pompeii (2014)

Pompeii (2014)
Regia: Paul W.S. Anderson
Distribuția: Kit Harington, Emily Browning, Kiefer Sutherland, Carrie-Anne Moss, Adewale Akinnuoye-Agbaje

Am văzut ‘Pompeii’ la locul nepotrivit și la timpul nepotrivit. Filmele care fac reclamă zgomotoasă efectelor 3D trebuie vizionate în săli de cinematograf echipate cu această tehnologie de proiecție. Am ratat filmul la vremea lui în cinematografe, și l-am văzut abia acum, acasă, în condiții rezonabile, dar nu în 3D, așa încât am pierdut fiorii cauzati de valurile de lavă și bolovanii de foc care să îmi amenințe integritatea corporală. Povestea filmului este desigur cea a unui dezastru cu deznodământ cunoscut din cărțile de istorie și intriga țesută deasupra este la nivelul super-producțiilor istorice de la mijlocul secolului 20, plus ceva melodramă gen ‘Titanic’. Cam târziu și cam simplist pentru al doilea deceniu al secolului 21. Dar totuși, catastrofa rămâne doar pe ecran, filmul însuși nu este un dezastru, ba chiar este la limita divertismentului acceptabil.

Cam tot ceea ce se întâmplă în acest film pregătește efectele speciale din ultimele 30 de minute. Povestea este un fel de ‘Gladiator’ mai simpluț, cu o intrigă de dragoste între un sclav celt (jucat de Kit Harrington) și o nobilă domnișoară romană (jucată de Emily Browning) care are exact atâtea șanse să se realizeze câte au avut locuitorii din Pompeiul antic de a scapă de dezastru. Regizorul Paul W.S. Anderson nu reușește să insufle prea multă viață în această poveste-pretext, și se concentrează pe punerea în cadru a luptelor de gladiatori și a efectelor speciale. Acestea sunt într-adevăr bine regizate, realismul violent al confruntărilor între bărbați în arena și în afara ei fiind cam singurele caracteristici, să le zicem moderne, ale filmului.

Interpretarea actorilor este acceptabilă. Pe lângă cei doi actori din rolurile princilape apare și Kiefer Sutherland, un actor pe care îmi face plăcere să-l revăd în orice film sau serial de televiziune în care apare. Efectele speciale sunt de bună calitate. Spectatorii care caută filme de artă nu au ce găsi în acest film. Spectatorii care sunt în căutarea unui divertisment acceptabil și care își calibreaza în mod corespunzător așteptările au șanse să petreacă un timp plăcut la vizionarea acestui film.

Nota: 5/10

Articole similare

Carol I (2009)

Jovi Ene

Mărturia Domnului Nussbaum (documentar: Nussbaum 95736 – Laszlo Csibi, 2017)

Dan Romascanu

În căutarea vieții pierdute: Le silencieux (1973)

Dan Romascanu

1 comment

Radu 29 iunie 2019 at 20:06

Mulțumesc de recenzie, chiar mă gândeam recent că ar fi cazul să văd filmul. Lava o să încerc să mi-o închipui 🙂
Referitor la Kiefer Sutherland, taică-so Donald Sutherland este un actor de 100 de ori mai bun (părerea mea…) Scuzați comentariul, nu are legătură cu filmul…

Reply

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult