The Hundred-Foot Journey (2014) – Pornfood cale de-o sută de pași și 122 de minute

The Hundred-Foot Journey (2014) – Război în bucătărie

Regizor: Lasse Hallström
Scenariu: Steven Knight
Distribuția: Helen Mirren, Om Puri, Manish Dayal, Charlotte Le Bon

Sunt fan Lasse Hallström încă de la What’s Eating Gilbert Grape (1993) , iar The Cider House Rules, Chocolat sau Salmon Fishing in the Yemen mi l-au adus și mai aproape de inimă. La fel de tare mi-e dragă și Helen Mirren, încă de la primele producții BBC pe care le-am urmărit după ’90. Nu puteam crede că The Hundred-Foot Journey – Război în bucătărie o să mă dezamăgească.

Povestea din film e liniară și o s-o găsiți în orice sinopsis (pentru cei care n-o să aveți răbdare pentru asta o s-o adaug la sfârșitul recenziei), prefer să mă axez pe chestiile pe care le consider mai importante despre filmul în sine. E un film – evident – în care mâncarea are un rol important, iar Lasse Hallström face exact ce așteptam de la el și de la scenaristul lui (Steven Knight): incursiuni în ambele restaurante și bucătăriile aferente, cadre cu chefi dând viață dishurilor extravagante. E un film (produs de Steven Spielberg și Oprah Winfrey) care țipă feel good, feel good și încearcă să fie pe placul privitorului (reușind de multe ori, dar nu per total).

Dar este și un film despre similaritățile care aduc oamenii împreună chiar și atunci când profilul etnic, cultura, limba și obiceiurile și apetitul îi despart. Cu adevărat epică e scena călătoriei de o sută de pași dintre cele două restaurante pe care Hassan o parcurge în binecuvântările și lacrimile de rămas bun ale întregii familii. Mâncarea, gastronomia, aduc la un numitor comun personajele, iar secvența savurării omletei are un rol crucial în economia filmului.

În mod straniu, personajele secundare interpretate de Helen Mirren și excelentul actor indian Om Puri, precum și relația dintre ei – gândită ca o contrapondere a cuplului tânăr: Manish Dayal (arătos, dar cam plat și fără strălucirea necesară unui rol principal) – Charlotte Le Bon (aproape inexistentă și monocoloră, cu un personaj nu prea credibil), personajele secundare spuneam „fură” ecranul. Interpretarea lor + scena omletei de care-am amintit mai devreme, secvențele hm, gustative – :)) și peisajele picturești ale Pirineilor merită deplasarea la cinema.

Și da, The Hundred-Foot Journey – Război în bucătărie pică în multe clișee, dar nu în mod decisiv în detrimentul filmului care e mai mult o celebrare a creativității, spiritului și dorinței de a reuși.

Trebuie amintit remarcabilul regizor de imagine Linus Sandgren care-și face treaba cu vârf și îndesat reușind mici bijuterii în timpul gastrocadrelor :)).

E un război cu happy end pe care-l poți vedea cu partenerul într-o zi de week end.

P.S. Și sinopsisul promis 😉

SINOPSIS

Distribuită de MediaPro Distribution, comedia Război în bucătărie aduce pe marile ecrane povestea lui Hassan Kadam (Manish Dayal), un geniu culinar din India, capabil să realizeze preparate impecabile.

Forţată să-şi părăsească ţara natală, familia lui Hassan se stabileşte într-un oraşel pitoresc din sudul Franţei, locul ideal pentru a deschide un restaurant cu specific indian. Însă Madame Mallory (Helen Mirren), autoritara proprietară a unui restaurant de lux din apropiere, pare să nu fie deloc încântată de noua afacere.

Disputa dintre cele două locaţii devine tot mai aprigă până în momentul în care talentul lui Hassan şi pasiunea sa pentru gastronomia franţuzească reuşesc să o impresioneze pe Madame Mallory.

Filmul Război în bucătărie abundă în arome şi reţete care vor face deliciul publicului. Cu multă pasiune pentru meserie, luptă pentru adaptare şi momente amuzante, comedia aduce laolaltă două lumi complet diferite şi talentul unui tânăr hotărât să atingă succesul prin preparatele gătite.

Notă: 7,5/10

[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=yEO1TWeM5JU’]