České studentské revolty (2016) – Revoltele studenților cehi
Documentar, Republica Cehă, 2016 , 2×52 min
Regizat de: Olga Sommerová
Scenariu: Olga Sommerová
Un film documentar clasic care îmbină imagini și filmări de arhivă cu mărturiile de astăzi ale unora dintre protagoniști. Structurat în două părți, documentarul prezintă două generații de studenți protestatari din Cehoslovacia, ale căror mișcări sociale s-au desfășurat în secolul XX, la aprox. 20 de ani distanță una de alta. Deși circumstanțele și finalurile sunt diferite, motivele – dorința de libertate, de afirmare a individualității -, punctul de pornire – evenimente și articole culturale – și inițiatorii – studenții – sunt aceleași.
Tabloul ilustrat este amblu, detaliat și coerent. Spectatorul se familiarizează cu evenimente istorice, admiră potențialul uman și în același timp poate urmări înfrigurat procesele interioare ale tinerilor care nu doar au trăit, dar au și scris istoria.
Studenții din 1968 promovau idei precum libertatea de asociere, de întrunire, libertatea cuvântului, pluripartidismul, într-o încercare de liberalizare a socialismului, iar punctul de pornire l-a constituit festivalul „Primăvara de la Praga” organizat în onoarea compozitorului Bedřich Smetana. Curând, numele festivalului a ajuns să fie dat mișcării. Apoi au urmat întruniri, proteste, discursuri, întâlniri cu reprezentanți ai clasei politice. În acest context, Cehoslovacia a fost ocupată de către armata Uniunii Sovietice, iar totalitarismul reinstaurat.
Pe acest fundal, mărturia unui fost student protestatar din anii ´60, Jiří Müller, conferă istoriei umanitate și individualitate totodată. Acesta vorbește la un moment dat despre motivația celui care se împotrivește dictaturii, care manifestează pentru libertate și care continuă să facă asta, deși are motive să se teamă pentru propria soartă. Într-adevăr, Jiří Müller este exmatriculat de două ori din facultate – prima dată în 1966 și a doua oară în 1968. El va absolvi facultatea în anul 1990. Între timp ispășește o condamnare la închisoare de cinci ani, fiind judecat pentru răspândirea de manifeste antisovietice și cărți interzise. La un an după eliberare, în anul 1977, semnează împreună cu alți intelectuali Carta 77, prin care se critica încălcarea drepturilor civile ale omului de către Partidul Comunist Cehoslovac.
Într-un discurs retoric, fostul student protestatar formulează întrebarea – ”Și totuși de ce…?” – și tot el răspunde: ”Odată ce depășești teama este eliberator”, ”Este în firea omului să-și afirme individualitatea”. ”Ține de demnitatea umană ca unul să ia decizii în conformitate cu propria conștiință” este un alt răspuns dat de protestatari.
Documentarea manifestațiilor din anii ´60 ale studenților cehoslovaci nu poate fi încheiată fără menționarea gesturilor simbolice care au presupus sacrifiul suprem al unui grup de voluntari, studenți și elevi de liceu. Aceștia au protestat împotriva ocupării sovietice și, într-o încercare de a încuraja populația să lupte împotriva acesteia, și-au dat foc, pe rând. Primii doi, cei mai cunoscuți, au lăsat în urmă scrisori prin care își explicau gestul îndemnând la nesupunere și pe care le-au semnat : torța nr. 1, respectiv torța nr. 2…
Peste ani, protestele studenților din anii 1987-1989 încep prin redactarea și tipărirea, în diferite departamente ale universităților, de reviste în care era criticat regimul socialist. Apoi istoria își urmează cursul firesc, am putea spune, evenimentele fiind purtate de energii umane, creând alte evenimente și antrenând noi forțe. Unul dintre aceste evenimente – protestul din 17 noiembrie 1989 desfășurat sub pretextul comemorării a 50 de ani de la protestele, de asemenea studențești, împotriva invaziei hitleriste din 1939 – se soldează la Praga cu 600 de răniți, fiind de departe momentul cel mai dramatic al mișcărilor din anii ´80. Despărțiți de restul coloanei și împinși spre o piață încercuită, conducătorii protestelor studențești împreună cu alte mii de protestatari sunt blocați pentru câteva ore între cordoanele polițiștilor. Conform mărturiilor, după căderea întunericului, de pe clădirile din apropiere au coborât oameni ce păreau antrenați pentru luptă; atunci încep loviturile…
”Momentul a fost aranjat din interiorul partidului pentru a provoca căderea comuniștilor”, spune Martin Mejstřík, fost lider protestatar.
Atacul asupra studenților protestatari declanșează ample demonstrații care duc în final la abandonarea puterii de către Partidul Comunist Cehoslovac și apoi la primele alegeri democratice.
Cum spuneam, un documentar clasic străbătut de un entuziasm emoționant, despre momente – considerate de către protagoniști ca fiind ”cele mai bune” din viața lor – în care doar încrederea în propria conștiință și dorința de libertate poate justifica curajul sfidător și legitima energia distructivă și creatoare totodată.
Pentru că ”întotdeauna studenții sunt inițiatorii mișcărilor sociale”!
