Mad Max: Fury Road (2015)
Regia: George Miller
Distribuția: Tom Hardy, Charlize Theron, Nicholas Hoult
A trecut ceva timp de cand am parasit sala Imax si, daca inchid ochii, vad cum un volan cu cap de mort imi zboara drept in fata si inca nu-mi pot scoate din minte acordurile rock, inflacarate la propriu si la figurat, care au insotit actiunea. Treizeci de ani i-au trebuit lui Max Rockatansky sa revina pe ecrane, cincisprezece ani pana cand ideea a incoltit in mintea regizorului George Miller si inca cincisprezece de chinuitoare incercari de finalizare, de obstacole depasite.
15 ani un om a avut o idee si a tinut cu dintii de ea, a intors soarta, norocul, mintile unor oameni, a evoluat impreuna cu timpurile si tehnica, lansand in anul de gratie 2015, „Mad Max: Fury Road„, nebunia care seduce.
Actiunea explodeaza efectiv din prima secunda si nu te mai paraseste decat odata cu aparitia genericului de final. Fiecare scena este o descarcare de adrenalina, firul narativ fiind doar un pretext vag, asemeni dialogurilor si umorului cvasi inexistent.
Tom Hardy ii da viata lui Max, fostul politist bantuit de fantasmele trecutului sau chinuit, derulate in flash-back-uri intercalate in momentele culminante. Intr-un viitor post-apocaliptic, Pamantul este un desert pustiu populat cu indivizi aflati la limita. Viata sa – daca se poate numi asa chinul si framantarea ce-l tortureaza – nu difera cu nimic de viata celor din jur, Max incearca la randul sau sa supravietuiasca.
Norocul pare ca i se sfarseste cand este capturat de jefuitori si transformat in rezerva de sange pentru soldatii aflati in armata lui Immortan Joe (Hugh Keays-Byrne). Citadella – refugiul pe care il domina Immortan Joe nu este decat o parabola hidoasa a societatii in care traim. Regasim oligarhii de azi si creaturile de care se inconjoara in piticii si capetele rase cu creierul spalat ce formeaza masa de supusi a liderului grotesc si bolnav preocupat sa-si conserve linia genealogica cu price pret. Masele sunt inrobite si supuse de lipsa de apa pe care tiranul o gestioneaza si o distribuie dupa bunul plac si interes.
Sansa de evadare, nesperata si neasteptata, apare odata cu Imperator Furiosa (Charlize Theron) si planurile sale controversate. Furiosa este una dintre cele mai loiale personaje aflate in slujba lui Immortan Joe, insa, cumva, soarta minunatelor neveste alese pentru reproducere de catre tiran o impresioneaza si decide sa le ajute.
Bestia nu renunta prea usor la posesiunile sale, prin urmare actiunea de salvare devine o lunga goana in viteza maxima din infern catre paradis, un paradis visat si sperat, o oaza de verdeata la adapost de furtuna, nisip, intentii malefice, un miraj in desert ce se doreste confirmat – “The Green Place”.
Masina EI se ciocneste de masina in care EL atarna, banca de sange-transfuzor la purtator pentru driverul ahtiat de marire si onoare, iar actiunea ii aduce impreuna, uniti de interesul comun de a se salva de urmaritori, de a supravietui.
„Mad Max: Fury Road” nu are nici un moment de pauza, de liniste sau de introspectie. Personajele antrenate in aceasta cursa nebuneasca de aproape 90 de minute, vorbesc lupta, iubesc si mor la viteza maxima. Masinile se ciocnesc, grenade si sulite zboara si explodeaza, flacarile se ridica pana la cer, reparatiile se fac in miscare, alimentarea tot asa.
Motociclete blindate ataca masini construite precum niste fortarete, iar arsenalul cuprinde explozibil, lanturi, sageti si sabii, pistoale si mitraliere fara deosebire. Oprirea inseamna moarte, compasiunea este slabiciune mortala, iar succesul tine de viteza, imaginatie si de densitatea prafului ce se ridica in urma convoiului. In spate e moartea, in fata se intrevede speranta. Coregrafia infruntarilor om cu om pare desprinsa din spectacolele Cirque du Soleil, salturi gratioase, fluide acompaniate de acorduri tribale la volum maxim sfideaza logica si gravitatia spre incantarea spectatorului.
Scenaristii Brendan McCarthy si Nick Lathouris impreuna cu George Miller recreeaza esenta lumii transpuse pe ecran in 1979, mizand numai pe spectacolul vizual, o miza castigatoare, caci nimeni nu va fi dezamagit din acest punct de vedere. Ceea ce lipseste este o pauza, o discutie, o justificare, o traire, putina logica si emotie dincolo de viata redusa la o lupta continua in viteza, cu dusmanul pe urme. Implicarea eroilor principali este profunda si cu atat mai admirabila cu cat n-au avut prea multe scene pentru a-si exprima frustrarea si determinarea, altfel decat prin priviri grimase si gesturi.
Asa cum se spune deja, „Mad Max: Fury Road” este unul dintre cele mai bune filme de actiune realizate in ultima vreme, ii va extazia pe admiratorii genului si va crea noi standarde pentru provocari viitoare. Pentru cei pentru care actiunea nu e totul, va fi doar o experienta placuta, se vor amuza pe seama carului muzical si a chitaristului ce-i insoteste pe luptatori, vor fi fascinati de furtuna impresionanta vizual, vor cauta logica spraiului folosit de capetele rase inainte de a infrunta moartea, vor fi impresionati de suprautilitatea clestelui in atat de multe scene, se vor amuza de hainele fetelor rapite ce raman vesnic imaculate in ciuda evenimentelor prin care trec sau poate se vor bucura doar de nebunia de pe ecran.
Filmul este distribuit in Romania de Freeman Entertainment careia ii multumim pentru vizionarea in avanpremiera.
Nota: 7/10
[yframe url=’https://www.youtube.com/watch?v=hEJnMQG9ev8′]
