Gipsy Queen (2019)
Regia: Hüseyin Tabak
Distribuția: Alina Șerban, Tobias Moretti, Irina Kurbanova
A fost o bucurie să privesc Gipsy Queen nu doar datorită poveștii, ci și din punct de vedere estetic, fiind constituit dintr-o mulțime de cadre superbe cu contraste expresive, care, din păcate, încep să fie din ce în ce mai rare în cinematografia comercială românească. Având-o în prim plan pe Ali (Alina Șerban), Gipsy Queen nu este doar o dramă personală, ci una de familie și chiar de comunitate, reușind să pătrundă adânc în problemele cu care mulți români, în special cei de etnie romă, se înfruntă în străinătate, în căutarea unei vieți mai bune. Să ne bucurăm, așadar, că o producție germano-austriacă, nu una românească, a dorit să spună o poveste a dificultăților multor români plecați din țară.
Ali este o mamă singură, dintr-un sat sărăcăcios din România, unde este exclusă din familie și din comunitate de către tatăl ei, care o vede ca pe o rușine și un eșec. Având dorința unei vieți mai bune, aceasta fuge la Hamburg, în Germania, unde speră că va reuși să câștige existența nu numai pentru ea, cât și pentru cei doi copii ai săi, Esmeralda (Sarah Carcamo Vallejos) și Mateo (Aslan Yilmaz Tabak). Viața nu este ușoară nici aici, Ali fiind nevoită să lucreze mai multe joburi pentru a-și întreține familia și a-și plăti chiria, pe care o împarte cu Mary (Irina Kurbanova), o actriță care ratează multe audiții și care nu o ajută prea mult din punct de vedere financiar. Această „familienkombination” nu este rea din toate punctele de vedere, copiii având o relație foarte bună cu „mătușa” Mary. Însă cele mai mare dificultăți sunt cele sociale, filmul evidențiind discriminarea cu care mulți etnici romi se întâlnesc odată plecați la muncă în alte țări. De aceea, deși Ali nu stăpânește limba germană, își obligă copiii să o vorbească chiar și acasă pentru a îi ajuta să se adapteze în noua țară. Cel mai mare noroc al său este că, datorită unui job de o noapte, găsește un bar cu o sală de box, care îi va schimba viața. Aflăm astfel că protagonista noastră este fostă campioană europeană la box, așa că Tanne (Tobias Moretti), patronul barului, acceptă să o antreneze pentru a o ajuta să ducă lupta socială, pe care o întâlnește în viața cotidiană, în ringul de box.
Uitându-mă ulterior la câteva interviuri ale Alinei Șerban, am aflat că aceasta a acceptat rolul fără să știe limba germană și fără să boxeze, ceea ce-i face prestația cu atât mai impresionantă. Ea a acceptat să fie protagonista acestei lupte deoarece se regăsea în ea, iar faptul că filmul urma să fie dedicat mamei regizorului a fost o ambiție în plus pentru acest lucru. Filmul i-a adus patru premii, printre care și premiul pentru cea mai bună actriță a Germaniei și premiul pentru cea mai bună actriță la festivalul „Tallinn Black Nights”, cel mai important festival din țările baltice. Alina Șerban a reușit să filmeze o scenă de box continuă de aproape șapte minute, una dintre cele mai lungi din istoria cinematografiei, având doar trei luni de antrenament, astfel că își merită toate laudele întrucât a făcut un rol superb și a adus un plus valoare uriaș acestei producții. Recomand cu toată inima Gipsy Queen și sunt sigur că mulți spectatori vor empatiza cu povestea din film.
Din 27 februarie în cinematografe.
Nota: 7/10
(Credite foto: Cinema Austriaco)
