Kontroll (2003)
Regia: Nimród Antal
Distribuţia: Sándor Csányi, Zoltán Mucsi, Eszter Balla, Lajos Kovács, Csaba Pindroch, Sándor Badár, Zsolt Nagy, Balázs Mihályfi, Bence Mátyássy, Gyözö Szabó
Producţia
Nimród Antal este unul dintre cei mai apreciaţi tineri regizori (38 de ani) de origine maghiară. Filmul său de debut a fost primul film maghiar care a participat la Cannes (2004) în 20 de ani – unde a şi câştigat un premiu. Născut în Los Angeles, a revenit în Ungaria vreme de câţiva ani, în care a studiat film şi a realizat două scurt-metraje şi acest lung-metraj. Următoarele sale două lung-metraje au fost apreciate de critică drept medii, iar percepţia utilizatorilor iMDB n-a fost departe. Ultimul său film care a putut fi văzut pe ecrane a fost Predators (2010), un reboot demn al filmului Predator (1987) care a fost realizat de maestrul John McTiernan.
Antal se dovedeşte a fi un regizor solid, care stăpâneşte foarte bine atât arta scenaristicii şi a transmiterii mesajului, cât şi un întreg departament tehnic (mai ales scenografie, imagine, muzică şi montaj) care pur şi simplu străluceşte în întuneric (la propriu şi la figurat).
Kontroll a fost comparat, pe bună dreptate, în cronicile pe care le-am citit după ce am văzut filmul, cu: Metropolis (R. Fritz Lang, 1927), Fight Club (R. David Fincher, 1999), Sin City (R. Robert Rodriguez, Frank Miller şi Quentin Tarantino, 2005), Carnival of Souls (R. Herk Harvey, 1962), Angel Heart (R. Alan Parker, 1987), Emperor of the North Pole (R. Robert Aldrich, 1973), „Despair. A trip into the light” (R. Reiner Werner Fassbinder, 1978), The Warriors (R. Walter Hill, 1979) . Antal însuşi i-a citat ca influenţe pe Andrei Tarkovsky, Stanley Kubrick, Terry Gilliam, Martin Scorsese şi Beat Takeshi.
Eu consider Kontroll un The Usual Suspects (R. Bryan Singer, 1995) al noului secol, întrucât la întrebarea obsesivă: „cine e criminalul?”, filmul lansează mai multe posibile interpretări şi invită spectatorul la vizionări succesive.
Antal este atât scenarist, cât şi regizor, deci avem parte de o bună coordonare a mesajului. Prin comparaţie, perfecţiunea The Usual Suspects reieşea tocmai din faptul că scenaristul Christopher McQuarrie şi regizorul Bryan Singer aveau o perspectivă diferită asupra a cine este criminalul. Misterul reiese în Kontroll printr-o eliptică voită a mijloacelor care să confirme o teorie sau alta. Universul în care acţiunea se desfăşoară este unul sumbru şi subpământean. Lumea de la suprafaţă este necunoscută, străină şi interzisă.
Despre partea artistică: filmul e o capodoperă care se apropie de perfecţiune. Tot ce poate fi spus cu privire la scenariu, regie, actori, departament tehnic e un regal. Acum că am lămurit acest aspect, să trecem la simbolistică. Pentru cei care nu au văzut filmul, SPOILERS AHEAD.
Bulcsú (Sándor Csányi) lucrează drept controlor de bilete în sistemul de tranzit al metroului din Budapesta. El doarme noaptea pe peron (nu ştim din ce cauză) în întuneric şi nu iese niciodată la suprafaţă. Echipa de 5 din care face parte este coordonată de „Profesor” (Zoltán Mucsi) şi este populată cu personaje trăznite: Muki (Csaba Pindroch), Lecsó (Sándor Badár), Tibi (Zsolt Nagy), care asigură partea de comedie a filmului. Controlorii sunt detestaţi, umiliţi, înşelaţi şi chiar bătuţi de către pasageri.
Un individ (Gyözö Szabó) a cărui identitate nu este niciodată dezvăluită împinge pasageri în faţa metrourilor. Conducerea bănuieşte că este vorba de sinucideri şi porneşte o investigaţie. Pe parcursul filmului, Bulcsú devine (anti)eroul care trebuie să îl înfrunte pe criminal.
Semnificaţia hollywoodiană
Una din scenele centrale pentru interpretarea într-un sens sau altul este întâlnirea cu un fost coleg de muncă, faţă de care Bulcsú îşi ascunde meseria. Acesta a preluat poziţia pe care o avea Bulcsú şi se întreabă de ce Bulcsú a renunţat la proiectul pe care îl urmărise cu atâta obsesie şi cu ce se mai ocupă acum.
Prima teorie majoră e şi cea mai banală, prin faptul că este atât de restrânsă. Bulcsú este un poliţist, aflat într-o misiune sub acoperire. În „slujba” anterioară, el a urmărit un criminal la suprafaţă, misiune fie la care a renunţat, fie care l-a condus spre a veghea noaptea peroanele în căutarea criminalului. Ipoteza este susţinută prin conversaţia pe care o are Bulcsú cu şeful său (György Cserhalmi), cu puţin înaintea punctului culminant, în care protagonistul spune: „nu lucrez pentru voi” şi „jumătate din ce aţi văzut a fost omis”. Petrecerea de la final este petrecerea anunţată de afişul de la început, iar înfruntarea finală este literală. Bulcsú îşi îndeplineşte misiunea şi iese la suprafaţă. Caz închis. Teoria nu pare în mod deosebit contrazisă de alte elemente din film. Cei care se mulţumesc cu atât, vor găsi această explicaţie satisfăcătoare. Totuşi, această cheie de interpretare nu explică abundenţa de simboluri şi nici inspiraţiile pe care Antal le reclamă. Prin urmare, nu este una pe care, ca spectator cât de cât avizat, să o accept.
Deraierea simbolurilor spre o semnificaţie ocultă
A doua teorie majoră de interpretare asamblează ca într-un puzzle sau un mecanism de ceasornic toate semnificaţiile profunde ale elementelor care apar în film: tunelul, trenul, bufniţa, ursul, lumina, îngerii, etc. Această cheie de interpretare este vădit anticreştină, de inspiraţie ocult-luciferică şi complet gnostică. Este ceea ce cred că Antal a vrut să transmită prin acest film, într-o manieră fină şi subtilă.
Gnosticismul este o filosofie antică, desprinsă ca o erezie din creştinismul timpuriu în primele două secole. Ideea centrală este cunoaşterea nemijlocită, care poate fi obţinută de fiecare prin interpretare personală a adevărurilor de credinţă. Locul controlului este mutat din exterior (Dumnezeu) către interior (sine). Astfel, semnificaţia simbolurilor creştine poate fi deturnată pentru a satisface propriul plac, iar căutarea spirituală nu se mai face prin smerenie, ci prin descoperirea „Dumnezeului interior” – un mesaj comercial care de altfel este vândut cu succes în filosofia new age, pentru că se potriveşte cu sloganul consumerist: „do it yourself”. Gnosticismul în media este un periculos curent religios care a început să fie devoalat în documentare precum Dark Stars (R. Michael Wynn, 2006) şi Hollywood’s War on God (R. Joseph M. Schimmel 2006).
Kontroll este un film gnostic. Această interpretare o elimină pe prima şi este în concordanţă cu a doua interpretare a discuţiei între Bulcsú şi fostul său coleg: fosta slujbă era ca arhitect. Arhitectul este un simbol al demiurgului dement care stăpâneşte un univers. Într-un alt film gnostic larg-cunoscut, The Matrix Reloaded (R. Andy & Larry Wachowski, 2003) personajul corespondent poartă chiar acest nume: arhitectul. Cu toate că nu ştim dacă Bulcsú este arhitectul acestui univers sau altcineva, ştim că este vorba despre un arhitect – noţiune care este şi în concordanţă cu viziunea luciferică a masoneriei despre „marele arhitect” al universului. De ce oare, dacă Bulcsú la rândul său este un arhitect, îşi ascunde munca actuală de fostul coleg?
Lumea „reală” este lumea de la suprafaţă, către care Bulcsú nu îşi dă voie să asceadă până când nu îşi îndeplineşte misiunea. Lumea iluziilor, asemănătoare purgatoriului din catolicism, este cea care îl sufocă. Este lumea din subteran, locul unde coşmarele devin vii. Evadarea din lumea iluziilor către lumea de la suprafaţă se face prin confruntarea cu criminalul.
Lumina are un loc foarte important în film. Este important să menţionăm că, în simbolistica maghiară (diferită în acest sens de cea din majoritatea Europei), lumina înseamnă moarte, nu viaţă. De asemenea, în simbolistica masonică, lumina este semnul diavolului şi nu al lui Dumnezeu. În acelaşi timp, sunt în engleză, iar filmul a fost conceput pentru o promovare internaţională. Simbolistica rămâne inversată. Avem de a face, astfel, cu o inversare a semnificaţiei faţă de creştinism.
Antal îl citează ca influenţă pe Tarkovski. În Stalker/Călăuza (R. Andrei Tarkovski, 1979), personajele îndrăznesc către tunel în căutarea speranţei mântuirii, dar ajung să rătăcească din pricina lipsei lor de credinţă. Aşteptarea lor este ca „luminiţa de la capătul tunelului” să fie de la Dumnezeu. Tunelul este, în accepţiunea universală, un simbol al evoluţiei, al dezvoltării. Confruntarea finală, urmărirea între Bulcsú şi criminal are loc în tunelul dintre două staţii. Antal foloseşte simbolul tunelului ca un spaţiu al fugii din calea destinului: metroul care vine în spatele personajelor, ameninţând să-i omoare pe cei care nu ajung la staţia următoare la timp. Tunelul, la originea sa, este o săpătură printr-un munte, care leagă două zone de lumină. „Evoluţia” lui Bulcsú este către moarte, care are un rol eliberator – încă o confirmare a faptului că ne aflăm într-un univers gnostic.
Metroul în sine, ca tren, reprezintă un alt simbol. Un simbol al preciziei, al controlului, dar şi al implacabilităţii. El este o resursă care îi face pe cei care îl folosesc ca mijloc de transport să ajungă mai repede la destinaţie. În schimb, pentru Bulcsú şi în film, metroul devine un simbol şi o armă a morţii, evocând figura ancestrală a balaurului mitologic. Metroul este călăul ales pentru victimele criminalului.Deşi trăieşte într-un spaţiu al vitezei şi al transportului, Bulcsú nu poate ajunge la destinaţia sa cu niciun metrou.
Béla (Lajos Kovács) este prototipul salvatorului. În final, fiica sa, Szofi, apare în chip de înger, deşi prezenţa sa, ca şi în tot filmul, degajă o prezenţă ispititoare. Ea îi spune lui Béla: „eşti un înger”, iar cabina metroului pe care acesta îl conduce seamănă cu o capelă religioasă. Atunci când, spre final, Bulcsú este bătut şi legat de mâini în vagonul de metrou, Béla îl dezleagă, îl coboară şi îl aşează pe o bancă, asemenea unui mormânt. Béla apare ca un bătrân înţelept, cu care Bulcsú se sfătuieşte, întrebându-l cum să iasă din lumea în care se găseşte. Despre Béla ştim că fusese mecanic de locomotivă, dar ca urmare a unui accident de care a fost responsabil, şi-a pierdut slujba. Aşadar, Béla este un înger căzut.
Szofi (Eszter Balla) o întruchipează pe Sophia (în geacă, înseamnă înţelepciune), duhul gnostic care produce iluminarea celor aleşi. Szofi apare la sfârşit împreună cu bufniţa, care la nivel universal întruchipează înţelepciunea, dar în cultura maghiară este un simbol al morţii. Bufniţa se uită către scările care conduc spre lumina de la suprafaţă, iar Szofi îl ia zâmbitor de mână pe Bulcsú şi îl conduce către acestea, iar cei doi urcă pe scările rulante.
La prima apariţie a lui Szofi, ea este îmbrăcată într-un urs. Spectatorii nu primesc o explicaţie cu privire la această costumaţie, dar se sugerează că face parte din meseria ei. Dar ce înseamnă ursul şi de ce oare a ales Antal exact acest animal?
- Ursul este, în simbolismul celtic, emblema clasei războinice, care se opune simetric mistreţului ce reprezintă tagma sacerdotală. În film, Szofi îl îndeamnă pe Bulcsú la confruntarea cu fricile sale.
- Ursul apare în legenda regelui Arthur, care este un prototip al antihristului. A doua fiară din profeţia lui Daniel (Dan. 7:2), care apare şi în Apocalispa 13:2 este ursul. Fiara din Apocalipsă îi conduce pe adepţii săi la moastea spirituală. Szofi îl conduce pe Bulcsú în final către moarte (lumină).
- În India, ursul are o valenţă feminină şi poate fi asociat cu puterea temporală. În film, Szofi îl conduce pe Bulcsú din lumea subterană către lumea de la suprafaţă când e timpul său.
- Japonezii cred că ursul este o zeitate a munţilor. În film Szofi îl întâmpină pe Bulcsú atunci când acesta ajunge la luminiţa de la capătul tunelului. Ne aducem aminte că la origini, tunelul era săpat în munţi.
- La chinezi, Yu-cel-Mare, arhitectul cosmic, lua forma unui urs, în timpul lucrării sale.
- Ursul dispare odată cu iarna, pentru că hibernează în întuneric. El iese la lumină primăvara. În film, Szofi apare întotdeauna înconjurată de lumină.
- În alchimie, ursul corespunde cu negrul stării dintâi a materiei unui univers în care nu a fost pusă ordinea creatoare. Una din devizele masonice este: către ordine prin haos. În finalul filmului, Bulcsú îşi găseşte drumul prin haosul unei petreceri. Tot în alchimie, ursul corespunde instinctului şi fazelor iniţiale ale evoluţiei. În film, vedem relaţia care se dezvoltă între Bulcsú şi Szofi ca pe un preludiu al unei desfăşurări mai ample. Americanii ar spune că eroul scapă de bad guy şi se alege cu fata.
- Jung consideră ursul un simbol al aspectului periculos al subconştientului.
- Iakuţii din Siberia consideră că „ursul aude tot, îşi aminteşte tot şi nu uită nimic” – asemenea unui înger atotprezent în preajma celui pe care îl călăuzeşte (conform ortodoxiei).
- Soloţii din Altai consideră că „pământul e urechea ursului”, iar multe popoare altaice îl consideră pe urs drept strămoşul lor. Acţiunea filmului se desfăşoară sub pământ, iar tatăl lui Szofi conduce un tren care circulă numai pe sub pământ.
- Alte valenţe în film ale simbolismului ursului implică şi putere, violenţă, pericol, lipsă de control, cruzime, sălbăticie, brutalitate. Ursul este un simbol cu două feţe: ludică şi crudă, asemenea diavolului. În film, Szofi este găsită într-un conflict în care s-a luat la bătaie cu alte personaje. Desigur, latura violentă este ascunsă, în detrimentul laturii seducătoare a personajului.
Punând cap la cap aceste interpretări asupra simbolului îngerului şi al ursului, aşa cum apar în Kontroll, putem cu uşurinţă descoperi în Szofi portretul gnostic al unei înţelepciuni (Sophia înseamnă înţelepciune în greacă) înşelătoare şi viclene. Szofi pozează în înger când de fapt este un demon.
Ea este cea care îi descoperă lui Bulcsú (a cărui nume înseamnă în maghiară „rămas bun”) prezenţa criminalului, în vis.
(va urma)
Bibliografie:
Alexandrescu, Ştefan – Darkstars, Debug Your Mind, 3 iulie 2011
Chevalier, Jean (coord.); Gheerbrant, Alain (coord.) – Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureşti, 1994. Traducere coordonată de Micaela Slăvescu şi Laurenţiu Zoicaş, după ediţia revizuită şi adăugită în limba franceză, Dictionnaire de Symboles, Editions Robert Lafont, 1969, Paris, Franţa;
Dick, Philip K – The Ten Major Principles of the Gnostic Revelation (din Exegesis);
Gnostic Liberation Front – Gnosticism reborn, http://www.gnosticliberationfront.com, 18 iulie 2010;
Goempel, Milton (Pittsburgh, Pa, USA.) – Gnosticism, in TAT Journal, volumul 2, nr 2, primavara 1979;
Hasosch – Beyond Control, imdb user review, 15 octombrie 2007, USA;
Hoberman, J. – Hungarian-Trained Director Probes Allegorical Underworld, Village Voice, 22 martie 2005;
Michael – Public Virgil (blog)
Paris, Lee – Discussion about Kontroll has begun! Please join in…, Films off the beaten path, 18 ianuarie 2008;
Schimmel, Joe (Fight the Good Fight Ministries) – Hollywood’s War on God, 2009;
Smalley, G. – Kontroll, http://366weirdmovies.com (film review blog),, 26 ianuarie 2011;
Stareţii despre vremurile din urmă, mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, Petru Vodă, România, 2007, fragment aici [pdf];
Vieira Ferreira, Wilson Roberto – Why Gnostic Movies Are An American Trend? (Final Thoughts), 29 decembrie 2009 (traducere după sursă neprecizată);
Wynn, Michael – Hollywood Insiders.
2 comments