Admiral (2008) – Amiralul
Regia: Andrei Kravchuk
Actori: Konstantin Khabensky, Liza Boyarskaya, Sergei Bezrukov, Anna Kovalchuk
Din intamplare in seara de duminica am nimerit pe la ora 21 pe TVR1 si am vazut ca incepuse un film. Am ciulit putin urechea, nu era vorbita limba engleza ci, dupa cateva secunde de ascultare atenta, limba rusa. Ma pregateam sa schimb canalul dar curios fiind am aflat, posesor de apartura digitala, ca filmul se numea Amiralul. Costumele militare de epoca le-am plasat rapid : era vorba de primul razboi mondial cand un vas de razboi rusesc are o confruntare navala sangeroasa cu un distrugator german undeva in apele Marii Baltica.
Lupta este palpitanta caci se folosesc din plin efectele tehnice de ultima generatie: in final vaporul german este atras intr-un camp de mine rusesc care-l fac bucatele in timp ce nava ruseasca se strecoara cumva printre ele. Ma pregateam pentru a doua oara sa schimb canalul, sa vad ce mai e si prin alte parti (o tehnica sigura de a nu mai vedea nimic cap-coada) cand am citit numele acelui capitan de nava: Kolceak. Hop, mi-a sunat clopotelul interesului care m-a facut sa nu mai schimb timp de doua ore canalul. Pacat ca nimeni nu lauda si filmele alese si difuzate de TVR care sunt mult mai bune decat cele care se revarsa asupra noastra de catre canalele comerciale.
Stiam cine a fost Kolceak, ii cunosteam lupta in timpul razboiului civil rusesc de la sfarsitul primului razboi mondial de aceea m-a captivat acest film care doreste sa dea viata ultimei parti a vietii acestui personaj ocultat din istoria Rusiei, partea cea mai dramatica. Dupa confruntarea de la inceputul filmului, Kolceak este promovat in grad, se mai distinge si bombardand pozitiile germane din Letonia, ajunge contra-amiral si comandantul flotei tariste din Marea Neagra.
In tot acest interval, chipesul contra-amiral intretine o idila extra-conjugala cu sotia unui ofiter aflat in subordinea sa directa, o rusoaica tipica in frumusetea ei standard: ochi verzi, par blond, trup de balerina. Sotia afla de indragostirea lui dar, resemnata, isi continua viata ingrijind baiatul cuplului. Kolceak isi trimite familia in Franta in tulburele an 1918 unde fiul sau naturalizat va imbratisa de asemenea cariera militara.
Kolceak a fost adeptul continuarii razboiului impotriva Germaniei si a restabilirii ordinii si disciplinei in armata si marina. Insa procesul de descompunere era prea avansat pentru a mai putea fi curmat. Impresionante sunt imaginile care arata descompunerea Armatei Ruse din anul 1917 si, mai ales, acelea cu ofiterii ucisi de proprii soldati, rasculati. In Crimeea ofiteri de Marina, considerati ca apartinand claselor superioare, exploatatoare, responsabili pentru moartea a milioane de soldati in timpul razboiului, erau inecati, legati la maini si agatati de un bolovan, aruncati in mare. Imaginea submarina cu zeci de astfel de ofiteri morti zacand pe fundul marii nu reprezinta altceva decat anii de ucenicie in ale torturii si crimei pe care regimul comunist, din nefericire, a avut suficiente alte decenii pentru a le perfectiona.
Cautand mai multe informatii am aflat de pe wikipedia unde se afla o interesanta pagina dedicata lui ca amiralul Kolceak ar descinde din familia unui mercenar roman (probabil moldovean) Ilias Colceag care l-a servit pe tar in secolul al XVIII-lea (poate ca l-a insotit in exil pe Dimitrie Cantemir, cine stie?). Citind mai multe informatii istorice despre el, la scurt timp dupa vizionarea filmului constat ca filmul respecta in marea masura traseul istoric al acestui personaj insa evita sa vorbeasca si despre aspectele intunecate ale regimului lui Kolceak. Evident, depinde din ce perspectiva privesti. Kolceak a dorit sa restabileasca vechile structuri ale Rusiei Tariste si acest fapt era practic imposibil in anii 1918 – 1920.
Filmul rusesc doreste sa acrediteze ideea ca in haosul creat Kolceak reprezenta unul din putinele repere, o punte cu vechea, pravoslavinica Rusie. Initial fortele albe comandate de Kolceak au repurtat cateva succese inaintand mii de kilometri profitand de dezorganizarea si slabiciunile comunistilor care insa odata cu crearea Armatei Rosii au putut sa opuna rasfiratelor trupe albe forte mult mai consistente. In final, regimul lui Kolceak se destrama iar Kolceak, ca orice erou adevarat, a fost tradat si livrat comitetutul revolutionar din orasul siberian Irkutk care teoretic se afla in continuare sub controlul sau nominal dar care pactizase cu comunistii. Rapid judecat a fost executat noaptea, trupul azvalit in apele raului Angara ( in banchiza inghetata care a fost sparta in forma unei cruci, scenaristul filmului a imaginat aceasta pentru a oferi mai mult simbolism martiriului amiralului rus!) caci trupele loiale albe incepusera un lung mars de retragere catre oras spre a-l elibera.
Aceleasi ramasite de trupe albe si-au continuat retragerea pe o distanta uriasa catre Vladivostok ! Chiar si articolul de pe enciclopedia wikipedia o spune: Kolceak a cam fost abandonat de toata lumea, incepand de la Aliati (doar britanicii i-ar fi furnizat ceva armament, inconstant insa) trecand prin corpul cehoslovac cu care a avut dispute si taranii care nu vedeau cu ochi buni restabilirea oranduirii de dinainte de 1917. Regimul sau efemer a fost continuat de o alta incercare a taberei albilor de a rasturna puterea comunista cristalizata in jurul lui Denikin. Un alt esec.
Nu putem sa nu ne gandim cat sange, cate energii si cate vieti ar fi fost salvate daca miscarile anti-comuniste rusesti dar si cele invecintate, apartinand unor state vecine (precum si Romania) s-ar fi coordonat si, in final, ar fi distrus incipientul stat sovietic al lui Lenin, Stalin si Trotky in hotaratorii ani 1918-1920! Chiar si Romania ar fi beneficiat direct si nu ar mai fi fost imbolnavita de ciuma rosie douazeci de ani mai tarziu! Amiralul beneficiaza si de maretia naturii rusesti si, una peste alta, merita vizionat de indragostitii filmelor istorice.
Nota: 8.5/10
[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=iuB3wI2ZpOU’]