”Oameni buni. Singura decizie de leadership care contează cu adevărat”, de Anthony Tjan
Editura Publica, București, 2017
Traducere din engleză de Dana Gheorghe
”Singura decizie de leadership care contează cu adevărat” – așa cum spune subtitlul acestui volum – este să fii om bun. Și aici autorul cărții, Anthony Tjan, se referă mai ales la antreprenori, la patroni, la șefi în general, care pot aplica și pot învăța de aici numeroase sfaturi pe care le pot aplica în companiile lor. Așadar, e vorba de bunătate, de umanitate, la valorile unor persoane, care pot alege să fie buni, se pot transforma, astfel încât să pună pe primul plan oamenii:
”Scopul acestor literi este să-i ajute pe cei din jurul lor să devină mai buni, în aceeași măsură în care fac asta pentru propria persoană. Ei consideră că este de datoria lor să se pună în slujba celorlalți, inspirându-i și ajutându-i să devină cei mai buni, cele mai bune variante ale lor. Așa cum remarca influentul Tom Peters, liderii și oamenii care fac asta ”nu creează oameni dispuși să-i urmeze”, ci, dimpotrivă, ”și mai mulți lideri”. (pag. 19)
Așadar, ceea ce este important de reținut din această carte, este că, pentru a fi un șef ”bun”, nu e suficient să fii bine organizat și perfecționist. Nu, dincolo de asta, trebuie să fii un om bun, cu toate componentele lui: să fii modest, să treci dincolo de interesele personale, să asculți subalternii și clienții, să pui interesele angajaților dincolo de interesele proprii și de interesele (sau profitul) companiei, să organizezi munca implicat și în funcție de ceea ce e mai bine pentru toată lumea din jur. De aceea, vedem firme despre care se spune că sunt în top atunci când vorbim de fericirea angajaților: pentru că angajaților li se creează cele mai bune condiții pentru a fi fericiți și pentru a realiza, în acest fel, plus-valoare și profit către compania în care lucrează; pentru că au conducători luminați și buni. Iar exemplele concrete date de Anthony Tjan, la rândul său antreprenor de succes, sunt nenumărate.
Dar dincolo de aceste concluzii, ”Oameni buni” este un volum care ne poate îndruma spre sfaturi și reguli privind bunătatea celor care ne conduc. Nu toți suntem șefi, dar unii dintre noi putem deveni, așa că există un număr de sfaturi pe care le putem urma spre a deveni mai buni, pentru a ne transforma pentru ca subordonații noștri să spună: ”Da, șeful meu este un om bun”. Iată câteva dintre ele:
1. Mantra oamenilor buni
Sunt cinci dimensiuni care au devenit ”mantra oamenilor buni”, pe care trebuie să le dezvoltăm la nivel personal, dar și să le încurajăm atunci când le observăm la persoanele din jur, mai ales la cele de la muncă: pune oamenii pe primul loc; ajută-i pe ceilalți să devină cele mai bune versiuni ale lor; angajează-te să pui valorile bunătății deasupra competențelor; găsește echilibrul între realitățile și tensiunile bunătății; fii bun oricând poți, nu doar când trebuie.
2. Practici ale conștiinței de sine
Problema cea mai mare este să ne convingem pe noi înșine că bunătatea este calea cea mai bună spre fericirea noastră și a celor din jur. Așadar, trebuie să atinge un nivel al conștiinței de sine care să determine schimbarea comportamentului (să fim serioși, sunt prea puține persoane, ajunse în poziții înalte, care să fie cu adevărat buni în toate situațiile!). Iată cele câteva practici ale conștiinței de sine: Meditează și rămâi ancorat în prezent; Așterne-ți pe hârtie planurile-cheie și prioritățile; Testele psihometrice (de exemplu, testul de pe www.hsgl.com, testul Myers-Briggs și Indexul Predictiv); Pune-le întrebări prietenilor și colegilor de încredere, însă nu crede orbește că ei dețin secretul bunătății absolute; Feedback formal regulat.
3. Aplicarea (adaptată timpurilor moderne) a celor treisprezece virtuți ale lui Benjamin Franklin:
- Cumpătarea – Să nu mănânci până la ghiftuire, să nu bei până la amețeală;
- Tăcerea – Nu spune decât ceea ce poate folosi altora sau ție însuți; să te ferești de conversația ușuratică;
- Rânduiala – Să-ți așezi fiecare lucru la locul lui; să-ți îndeplinești fiecare treabă la timpul ei.
- Hotărârea – Să te hotărăști a face ceea ce trebuie; să înfăptuiești negreșit ceea ce ai hotărât.
- Economia – Să nu cheltuiești decât pentru a face bine altora sau ție însuți; deci să nu irosești nimic.
- Silința – Să nu pierzi timpul; să faci mereu ceva folositor; să renunți la orice acțiuni inutile.
- Sinceritatea – Să nu te folosești de înșelăciuni dăunătoare; să cugeți drept și neprihănit; și, dacă vorbești, să vorbești ca atare.
- Dreptatea – Să nu îndreptățești pe nimeni făcându-i vreun neajuns sau omițând să-i dai ce i se cuvine.
- Stăpânirea de sine – Să te ferești de extreme; să te străduiești a nu te lăsa ofensat de insulte pe cât crezi că merită.
- Curățenia – Să nu îngădui nicio lipsă a curățeniei corpului, a veșmintelor sau a locuinței.
- Seninătatea – Să nu te lași tulburat de nimicuri sau de întâmplări obișnuite ori inevitabile.
- Castitatea – Rareori să folosești dragostea în alte scopuri decât cele ale sănătății și ale procreării și niciodată până la prostire, moleșire sau până la vătămarea liniștii sau reputației tale ori a altuia.
- Umilința – Imită-i pe Iisus și pe Socrate.
4. Aplicarea regulilor simple ale lui John Wooden, antrenor de baschet
Aceste trei reguli au fost stabilite de John Wooden pentru jucătorii săi, axate pe respectul față de propria persoană și față de ceilalți: Nu întârzia niciodată (respectă valoarea timpului și angajamentele celorlalți); Curat și îngrijit, limbaj civilizat; Nu critica niciodată un coechipier (succesul era mai mult decât victoria propriu-zisă).
5. Nici obiectivele pentru viață ale autorului nu sunt de lepădat
”Eu am două obiective în viață. Primul este să devin cât mai înțelept posibil, cât mai repede. De ce să aștept până la 70, 80 sau 90 de ani? Dacă și tu simți același lucru, studiază filosofia și marile tradiții spirituale cât de devreme poți. Chiar dacă nu crezi într-o forță supremă, aceste învățături sunt pline de frumusețe și de înțelepciune. În același context, studiază tot ce poți, oriunde și oricând!
Cel de-al doilea obiectiv este să îmi aduc aminte să fiu fericit, mirat, recunoscător și curios, asemenea copiilor, mai ales atunci când voi îmbătrâni. Este ca și cum am înțelege totul în primii și în ultimii cinci ani din viață, iar între ei s-ar întinde tot zbuciumul și frământările vieții.” (pag. 162-163)
6. Opt puncte utile pentru căutarea echilibrului dintre tenacitate și acceptare
Menirea, valorile și oamenii ar trebui să aibă mereu prioritate; Gândește-te la cum îi va afecta pe ceilalți problema în cauză; Identifică, asimilează, împărtășește și execută (RISE) într-o situație; Fii deschis la informații noi; Fii suficient de conștient de propria persoană încât să-ți cunoști prejudecățile; Citește mult, despre subiecte diverse; Cunoaște-ți îndrumătorii; Să iei decizii este necesar și motivant.
