Psihoterapie & Consiliere Gestalt, de Phil Joyce & Charoltte Sills
Editura Herald, Colectia Psihoterapia, Bucuresti, 2010
Traducere de Brandusa Popa
Puteti cumpara cartea acum, de pe site-ul Editurii Herald.
Volumul “Psihoterapie si consiliere Gestalt” urmareste stadiile unei calatorii terapeutice, de la prima intalnire si construire a relatiei, trecand prin desfasurarea procesului, pana la incheierea terapiei. Dar ce este terapia Gestalt? “O practica Gestalt corecta poate fi descrisa de urmatoarele patru caracteristici:
-O metoda fenomenologica, bazata pe atentia la experientele ce emerg aici si acum si pe principiul paradoxal al schimbarii;
-O relatie dialogica;
-O perspectiva holistica, bazata pe teoria campului;
-O atitudine creativa si experimentala, in viata si in procesul terapeutic”.
Terapeutii care practica terapia Gestalt cred ca oamenii au, potential, toate abilitatile necesare pentru a-si rezolva problemele sau pentru a face fata dificultatilor chiar daca uneori oamenii se blocheaza si au nevoie de ajutor. Din acest motiv, terapia Gestalt este una umanista/existentiala care crede ca oamenii se nasc cu resursele sau abilitatile de a fi intr-un contact satisfacator cu alti oameni si de a avea o viata multumitoare si creativa. Autorii, avand o lunga si bogata experienta terapeutica, Phil Joyce fiind specialist Gestalt, tinand cursuri la Institutul Metanoia din Londra, iar Charlotte Sills supervizor si trainer la acelasi Institut, ofera si sfaturi pretioase pentru cei aflati la inceput de drum:
“Modul in care este amenajat si aranjat cabinetul reprezinta o declaratie importanta pe care terapeutul o face clientului. Stilul sau vestimentar si gradul sau de formalism va influenta impresia clientului atat despre terapeut cat si despre terapie. Aceste detalii spun multe despre terapeut si ofera o impresie despre modul cum acesta intentioneaza sa trateze clientul.” sau “Nu trebuie sa lucrati niciodata cu o ruda, prieten, chiar prieten al unui prieten daca doriti sa evitati o ciocnire a granitelor sau un conflict de rol sau interese. A intalni un client sau o persoana din cercul clientului in afara cabinetului poate insemna ca veti afla ceva despre client, ceva ce clientul nu v-a spus el insusi-acesta se poate simti invadata sau expus.”[1] sau “regula de aur in ceea ce priveste intrebarile este sa va asigurati ca fac parte dintr-o interogatie fenomenologica si nu dintr-un interogatoriu. Este important sa evitati sa-l faceti pe client sa simta ca a navalit peste el Inchizitia spaniola sau ca ar exista un raspuns corect spre care incercati sa-l manevrati.”[2]
Volumul este structurat in cincisprezece capitole: Pregatirea pentru Calatorie, Fenomenologie si teoria campului, Constientizarea, Stabilirea relatiei terapeutice, Evaluarea si diagnostic, Consideratii despre tratatement, Intarirea suportului, Experimentarea, Modificarile contactului, Afaceri neincheiate, Transfer si contratransfer, Proces corporal si regresie, Aspecte legate de practica, Campul mai larg, Sfarsitul calatoriei. Fiecare capitol musteste de exemple clinice, situatii explicate, sfaturi, sugestii, consideratii care fac volumul extrem de interesant tocmai pentru ca depaseste expunerea teoretica pentru a veni in intampinarea celor care decid sa imbratiseze aceasta profesie deloc usoara caci, stim bine, cel mai greu de reparat la un om este exact psihicul sau!
Fiecare capitol detine o concluzie si este insotita de o scurta bibliografie suplimentara aferenta exact acelei problematici tratate, in cazul in care se doreste o aprofundare suplimentara. Reluam cateva astfel de concluzii edificatoare.“Un diagnostic Gestalt este o intelegere sau evaluarea tuturor cailor prin care clientul da sens si realizeaza contactul cu lumea.”(cap.5) “In multe privinte, afacerile neincheiate pot fi private ca obstacol major in calea trairii sanatoase in aici si acum.”(cap.10) “In practica, sentimentul de a fi sprijinit este creat de relatia individului cu propriile sale capacitati sau resurse si cu cele ale mediului. (cap. 7) sau “Unul din principiile gestaltismului in ceea ce priveste functionarea sanatoasa implica un contact cu sine si cu altii. Cu toate acestea, este nerealist sa ne asteptam sau chiar sa ne dorim sa realizam tot timpul un contact deplin cu fiecare figura sau nevoie emergenta. Fiecare situatie necesita un raspuns unic, de obicei o ajustare sau modificare a contactului. Contactul bun trebuie sa fie relational si adecvat.”[3](cap.9)
Un element cheie al volumului il reprezinta tocmai accentuarea ideii ca experienta terapeutica este co-creata-acest lucru insemnand ca modul in care se comporta terapeutul cu clientul afecteaza modul in care si clientul se comporta cu terapeutul si invers. Orice process terapeutic are si un sfarsit. “A decide cum se incheie terapia ar rebui sa fie o decizie mutual. Puteti conveni impreuna ce este important sau trebuie sa fie marcat. Deseori, clientii doresc sa aranjeze un ritual special, de exemplu a oferi un mic dar sau un souvenir.” Lasand la o parte micile asperitati de traducere din limba engleza in limba romana, pe care le-am observat, credem ca cea mai potrivita concluzie a volumului este afirmatia ca “marca unui terapeut competent este cunoasterea limitelor abilitatilor sale. Este important sa aveti o idee clara despre cine se afla in afara abilitatilor, experientei si formarii dumneavoastra.” De altfel, acest indemn se poate aplica cu mult scrupulozitate nu numai terapiei si exegetilor terapiei Gestalt, ci intregii noastre societati umane, dar, parca, mai ales celei romanesti, aflata intr-o continua criza de definire a competentelor, abilitatilor si cunostintelor. O criza de inflatie a lor.
