Ce-si doresc, ce ureaza sau pur si simplu ce scriu de Anul Nou cativa dintre blogerii nostri preferati? Iata cateva secvente datate 31 decembrie 2015 sau prin jur.
Vladimir Tismaneanu: ‘Pentru toti prietenii mei, reali si virtuali: Fie ca Noul An sa fie mai senin si mai limpede moral decat cel care se incheie. Va doresc, voua si celor dragi, noroc, sanatate si pace!’
rim si al sau ‘a vaincre sans péril on triomphe sans gloire‘: ‘Din pdv numerologic, 2016 e un an cu marcaj 9. Finalul ciclului de 9 ani. An în care e convenabil să finalizăm proiecte şi riscant să iniţiem proiecte. Eu am cel puţin 2 proiecte care ar trebui să se finalizeze anul ce vine. Pe de altă parte, numărul meu de destin e 9. 2016 va fi, pentru mine, un an 8. N-am nici o garanţie că anul va fi pentru mine cum l-ar profila numerele, dar, dacă tot cestea vorbesc cum vorbesc, cu atât mai bine. Ca să-l contrazic pe Gide…’
Stelian Tanase: ‘A fost un an ciudat, unul al ambiguităților, al cuvintelor nerostite, al luptelor aparente, al diversiunilor lansate de unii și altii. Un an de așteptare. La suprafață controverse, polemici, moțiuni de cenzură, proteste. După cortină, negocieri, tîrguri adhoc. Mult joc transpartinic și joc tactic, intrigi, înțelegeri subterane. S-a practicat masiv jocul la două capete. Cacealmaua a prevalat. Spectacolul s-a jucat pe aparențe, nu pe substanța politică de care nimeni nu a părut interesat. Totul s-a jucat pe imagine. Comunicatorii au fost la mare preț, trimiși la înaintare, televiziunile au fost folosite la greu. Cînd ca ciomag, cind ca să proslăvească pe unul sau altul. Propagandistii au fost în prim plan adesea. S-au luat mai puține decizii ca altădată. Liderii s-au arata prudenți, nedispuși să riște.’
Andreea Ghita de la Baabel: ‘Această iarnă ciudată, o inerţie a toamnei, nu are scânteierea veselă şi magică a iernilor adevărate. Nu mă îmbie a sărbători. Toamna seacă s-a cantonat în mine, împreună cu jalea pricinuită de incendiul de la Bucureşti şi de atentatele de la Paris, de îngrijorarea faţă de soarta puhoiului de emigranţi puşi în standby, teama de izbucnirea violentă a conflictelor de mai aproape şi de mai departe (ce înseamnă astăzi aproape şi departe?), de anxietatea legată de viitorul apropiat şi îndepărtat, de nesiguranţă… Dacă nu a zilei de mâine, sigur a anului ce vine… Iarna asta bizară nu mă ajută deloc să mă arunc în braţele aromate şi pline de daruri ale sărbătorilor. Răsfoind ediţiile de sfârşit de an ale revistei Baabel, îmi recitesc cu uimire articolele pătrunse de febra şi bucuria sărbătorilor. Poate nu eram atât de atentă la ce se petrecea în jur, poate nu am fost în stare să recunosc semnele – indiferenţa, indolenţa, intoleranţa – care anunţau încă de atunci deznodămintele din această toamnă-iarnă plină de cicatrici şi violenţă.‘
Adrian Tion de la liternet.ro: ‘… după 11 septembrie 2001, nu mai cred în civilizaţie şi în apărătorii valorilor ei, aşa că pot să retrăiesc zilele de vară petrecute la Paris ca pe un dar divin. Unul irepetabil. Azi, francezii sunt depăşiţi de evenimente. Dar şi nemţii, europenii. Cred tot mai mult în previziunile lui Michel Houellebecq din Soumission. Libertăţile promulgate s-au transformat în arme sinucigaşe. Răul musteşte în umbră, calcă alături de Bine, se ascunde, unelteşte mereu. Nu abdică de la planurile sale. Răul acesta, erijat în justiţiar suprem, e oaspetele nepoftit, tratat cu prea multă blândeţe. Oraşul luminilor s-a acoperit cu această umbră sinistră, apocaliptică. Parisul nostalgiilor lui Modiano a juns oraşul beznelor? Şi iată cum bucuria întâlnirii cu Parisul tinde să devină profundă tristeţe. Tristeţea cea mai mare din anul 2015.‘
‘Serial Readers‘: ‘Lăsăm bilanțurile și lista de rezoluții pentru altă dată, acum vrem doar să împărtășim cu voi bucuria de a fi petrecut încă un an împreună. Sunteti pregătiți pentru 2016, da? Oricât de sus ați ținti, vă dorim ca 2016 să vă depășească toate așteptările. Merităm un an excepțional. Să sperăm că 2016 va fi acesta.‘
La aceste ultime randuri ale colegilor nostri nu mai avem nimic de adaugat. Asa sa fie!
(Dan)
E timpul retrospectivelor, a bilanțurilor literare prin blogosferă. Am selectat și eu patru astfel de articole pentru revista blogosferei din această săptămână. Primul dintre ele aparține lui Marius Chivu și este publicat pe site-ul revistei Dilema Veche: ”2015 a fost anul romanului. Cristian Teodorescu, Dan Coman, Marin Mălaicu-Hondrari, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeşu, Andrei Cornea, Cosmin Perţa, Tudor Creţu, Cătălin Pavel, Doina Jela, Alexandru Vlad, Vartan Arachelian, Doina Jela, Doina Ruşti, Şerban Alexandru, Iulian Ciocan, Liliana Corobca, Dan Stanca, Octavian Soviany, Simona Antonescu, Radu Ţuculescu, Constantin Abăluţă (enumerarea este aleatorie), toţi aceştia, dar şi alţii, au publicat romane în 2015. Dacă ar mai fi existat Premiul „Augustin Frăţilă“ (dispărut între timp din cauza abandonului finanţatorului), ar fi fost o competiţie interesantă. În ceea ce mă priveşte, din 2015 aleg aceste trei romane, însumînd peste 1900 de pagini: Mircea Cărtărescu, Solenoid (Humanitas), Ion Iovan, MJC (Polirom) şi Daniel Vighi, Trilogia Corso (Cartea Românească). Voi scrie despre fiecare anul viitor.”
O listă cu cărți a publicat și Ema Cojocaru, respectiv cărțile care i-au plăcut cel mai mult în cea de-a doua parte a anului. Printre ele, Parohia, de Dan Coman: ”Am fost cucerită imediat de scriitura lui Dan Coman și de ritmul minunat pe care îl au frazele lui, dar și de atmosfera ușor bizară și fantastică a acestui scurt roman ce uneori aduce a poem. Este un amestec interesant de stranietate, sensibilitate, cruzime, umor (de multe ori absurd), sexualitate și poezie. Naratorul este un fiu de preot, un tânăr naiv și imatur, care povestește scurte secvențe din viața familiei și a satului, cândva în perioada comunistă – despre fratele înapoiat mintal, tatăl microbist sau Ninia cea șchioapă, însoțită pretutindeni de animalele ei fantastice, care miros a pufuleți. ”
Un articol sinteză, foarte interesant, găsim pe Bookhub.ro: Cele mai bune cărți citite în 2015 de redactorii blogului. Iată topul Cititor accidental: ”5. Autobiografie, de Isaac Asimov. Este una din cele mai reconfortante cărți pe care le-am citit vreodată. Asimov reușește să afirme despre sine (în repetate rânduri) că este genial cu un amestec de siguranță de sine și autoironie care pe mine nu au încetat să mă amuze de-a lungul celor aproximativ 800 de pagini. 4. Dear Life, de Alice Munro. Întotdeauna mi-au plăcut povestirile. 3. Uimitoarea istorie a lui Şabbatai Mesia, de Andrei Cornea. Metaroman, misticism, mesianism, Mediterana. Mmm! 2. Laur, de Evgheni Vodolazkin. Ai zice că am o afinitate deosebită pentru mistici. Nu neapărat. După ce am citit romanul, a rămas închis ca într-un glob de cristal în care (re)văd personajele pierdute prin păduri, fugind peste gheața unui râu, furând colaci, ca într-un tablou de Bruegel. Și din când în când, câte unul își ridică fața către mine, mai des Ambrogio. 1. Poezii, de Mircea Cărtărescu. Nu am citit-o. Nu în întregime. Dar e o bucurie să o iau de pe raft, să o deschid la pagina cu autograf, să citesc, uneori o poezie, alteori o strofă sau un vers. Îmi dă un ciudat sentiment de plăcere a posesiei, de parcă am nu doar obiectul, nu doar gândurile lui MC, dar chiar o bucățică din destinul lui. Poate dacă aș fi făcut selecția în alt moment și în altă dispoziție, ea ar fi arătat altfel. ”Cam asta am de spus. În rest, Orice ironie Vă rămâne vouă.” (Mircea Cărtărescu, Cum stau)”
”Cele mai frumoase cărți citite în 2015” se intitulează topul Laurei Câlțea de pe Blogul unei cititoare de cursă lungă. Preiau aici 10 cărți de non-ficțiune care i-au plăcut Laurei în 2015: ”Anul Zero. 1945, o istorie, de Ian Buruma; Chasses infernales et cohortes de la nuit au Moyen Âge, de Claude Lecouteux; Cum să citești un romancier, de John Freeman; Despre toate, pe scurt, de Bill Bryson; Efemeride, de Irvin Yalom; Istoria lecturii, de Alberto Manguel; Istoria tărâmurilor și locurilor legendare, de Umberto Eco; Pe fereastră, de Julian Barnes; Probe de empatie, de Leslie Jamison; Și dacă dragostea ar dăinui, de Alain Finkielkraut.”
(Jovi)
Contributori: Dan, Jovi.
Recenzii cărţi pe Filme-carti.ro în această săptămână:
-”Drumul spre libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord”, de Yeonmi Park
–”Fără tine, noi nu existăm. Viața mea secretă ca profesoară a copiilor elitei nord-coreene”, de Suki Kim
-”Memoriile Căpitanului Dumitru Păsat, 1941-1945”
-”Oameni de treabă”, de Mugur Burcescu
1 comment
Mulțumim pentru menționare! La mulți ani! ^_^