Carti Literatura romaneasca

Povestiri (în principiu) scurte: ”Numele altora”, de Cosmin Leucuța

”Numele altora. Povestiri (în principiu) scurte”, de Cosmin Leucuța
Editura Casa de pariuri literare, București, 2017

Mi-au plăcut povestirile lui Cosmin Leucuța, căruia nu îi mai citisem până acum nicio carte (despre ”Laptele negru al mamei”, a scris Andreea pe Filme-cărți.ro). După cum spune și subtitlul cărții, în acest volum suntem în fața unor ”povestiri (în principiu) scurte”, cea mai lungă având puțin peste 15 pagini, ceea ce poate crea un inconventient măcar de așteptare unui cititor care apreciază mai puțin proza scurtă, fiind un adept al romanelor de cel puțin 200 de pagini. Dar acest cititor va trece repede peste acest detaliu, pentru că povestirile sunt scrise cu talent și cuprind, în puține cuvinte și fraze, tot ce este esențiale pentru ca textul să aibă mesaj și profunzime.

Astfel, în chiar prima proză, ”Cocuța strikes (again)”, descoperim un cuplu căruia i se întâmplă supremul test de rezistență – nu numai a cuplului – în timpul iernii: stricarea centralei termice. Ce altă năpastă se poate găsi ca să descoperim felul în care românii sunt responsabili în privința reparațiilor casnice, fie din postura de beneficiar, dar și de meșter? Intervin certuri, meșterii nu prea-s meșteri, cuvintele ironice sunt la locul lor și de vină-i doar… o pisică, Cocuța fiind numele ei. Din primul text, descoperim că autorul dorește, pe de o parte, să descrie lumea prezentului, cu toate tiparele ei, negative sau pozitive, intrând ca un spion printre personaje, pentru a le imortaliza exact gândurile și cuvintele spuse, iar pe de altă parte să o ironizeze subtil. Așadar, suntem în prezentul corporatist, scriitoricesc, al oamenilor normali și a cuplurilor obișnuite, dar ironia fină și textele scurte ne aduc aminte de momentele și schițele lui Caragiale.

Dar nu e vorba doar despre descrierea și imortalizarea unor situații realiste, obișnuite. Nu, autorul depășește uneori aceste praguri, pentru a trece în lumea filmelor noir, într-o lume fantastică sau în situații neverosimile. Cum ați trăi ultimele clipe petrecute într-un avion aflat în curs de prăbușire? Iată o situație care se poate întâmpla oricui, dar care este destul de ”fantastică” de vreme ce avioanele sunt considerate cele mai sigure mijloace de transport. Ei bine, Cosmin Leucuța face asta, cu talent și umor negru în povestirea ”Capăt de linie”. Tot cu iz fantastic, deși poate părea în același timp extrem de reală, este și povestirea ”Un gentleman”, în care un bărbat frumos, atrăgător și foarte deschis încearcă să agațe o femeie, singură într-un bar, prin mijloace ”neortodoxe”: fiind complet sincer și afișând o politețe aproape exagerată. Numai că femeile nu-s mulțumite niciodată, nu?

În ”Aproape faimos”, suntem într-o atmosferă de film noir interbelic, în care Sam Ellroy descrie, cu atenție deosebită la detalii, orele petrecute, aparent fără sens, într-o crâșmă infectă; o povestire puternică despre care aflăm, în final, că tot textul este scris de un autor debutant ce speră ”să învingă” editorii și să fie publicat:

”Ușa care dă la baie se deschide cu un scârțâit enervant, și de acolo iese un bărbat din rasa negroidă. Poartă un trening gri ce pare să nu fi văzut apa de câteva luni, iar cele patru rânduri de gușe îmi spun că omului îi place puiul prăjit, dar nu și alergatul în parc. Știu, sună ca și cum aș fi rasist și îndopat cu stereotipuri infecte. Și poate sunt. Poate sunt. Sincer, în stadiul de degradare mentală în care mă aflu, nu pot să contest că aș putea fi victima unui punct de vedere care ar defavoriza anumite categorii de persoane. Cum ar fi cei cu două picioare, două brațe, un cap și… răsuflare în piept. Cred că i-am cam triat, nu?” (pag. 49)

Uneori, povestirile au legătură între ele, foarte subtil și atrăgător, trebuie doar descoperite cu atenție. Volumul ”Numele altora” tratează (și din perspectivă masculină, dar și feminină, ceea ce este oarecum neobișnuit) situații și personaje normale, arhicunoscute – cupluri, amante, droguri, pisici, câini, gentlemani sau avioane care se prăbușesc –, într-o manieră foarte proaspătă și apropiată de cititorul modern. Mi-a plăcut.

Puteți cumpăra cartea: Editura Casa de Pariuri Literare.

Articole similare

Ich bin ein Berliner, de Gabriel Andronache

Dan Romascanu

15 cărți non-fiction de cumpărat de la Gaudeamus 2016

Jovi Ene

Cartea râsului și a cercetării, de Radu Parashivescu

Jovi Ene

Leave a Comment

Acest site folosește cookie-uri pentru a oferi servicii, pentru a personaliza anunțuri și pentru a analiza traficul. Dacă folosiți acest site, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Filme-carti.ro prelucrează datele cu caracter personal furnizate de voi în cadrul înscrierilor la concursurile organizate pe blog, în scopul desemnării câștigătorilor. Doar datele câștigătorilor vor putea fi dezvăluite sponsorilor concursurilor respective. Datele personale nu vor fi folosite altfel. OK Aflați mai mult