”Parcul cioburilor”, de Alina Bronsky
Editura Allfa, Colecția Strada Ficțiunii, București, 2013
Născută în Ekaterinburg, un oraș industrial de la poalele Uralilor (Rusia centrală), Alina Bronsky și-a petrecut copilăria în Marburg și Darmstadt, după ce familia ei a emigrat în Germania. A renunțat la Facultatea de Medicină și s-a apucat de copyrighting publicitar și editoriale de ziar, fiind o voce apreciată în domeniu. Acum locuiește la Berlin, iar toate cele trei cărți de până acum le-a scris în limba germană.
Parcul cioburilor (în original Scherbenpark) este romanul său de debut. Marcat de tonurile ironice și inteligente ale narațiunii la persoana întâi a protagonistei, prezintă nu doar câteva lecții de viață dureroase, dar și lupta continuă a unei supraviețuitoare cu demonii din interior și, mai ales, din exterior.
Sașa Naimann este protagonista. Venită dintr-o regiune îndepărtată a Rusiei (posibilele accente autobiografice sunt omniprezente, la fel ca în multe romane de debut), s-a stabilit împreună cu mama ei într-un cartier german de prost renume. Tragedia sa a început odată cu uciderea mamei de către tatăl vitreg, Vadim, într-un acces de furie. Astfel, din momentul în care acesta iese din închisoare, existența Sașei este din nou dată peste cap și începe să se învârtă aproape exclusiv în jurul ideii de răzbunare. Tânăra coace fel de fel de planuri, de la lovituri subite la otrăvirea cu plante adunate de pe marginea drumului, și le împărtășește doar fratelui său mai mic, Anton, care, la cei 9 ani ai săi, nu-i este de mare ajutor.
Curând, însă, câteva dintre prioritățile sale se schimbă. Sașa are un caracter deosebit și, printre altele, reușește să rămână printre cei mai buni elevi ai unei școli de elită, deși este privită ca un element exotic. Iar când îl mai cunoaște și pe Volker, un jurnalist divorțat, care are un fiu pe nume Felix, se trezește prinsă într-un neașteptat triunghi amoros care o va forța să ia multe decizii.
Cartea a fost adaptată, în 2013, într-un film în limba germană. Conține multe referințe pop culture atât rusești, cât și germane, și poate fi considerată scriere-stindard pentru literatura europeană young adult – deși, la fel ca în cinematografie, concepția de pe bătrânul continent diferă drastic de cea americană. Dacă majoritatea situațiilor din literatura de gen par fabricate și artificiale, greutățile cu care se confruntă o fată de 17 ani aflată în căutarea propriului rost și a propriei identități sunt cât se poate de reale și ușor de imaginat.
1 comment
O recenzie reusita (ca toate scrise de Iulia, de altfel!), care creeaza o atmosfera biografica si geografica absolut necesara pentru a intelege contextul si chiar maniera personala de abordare a problemelor cu care se confrunta protagonista.
Prezentarea succinta, dar atent centrata pe esential, te incurajeaza sa citesti cartea, pentru ca ea spune o poveste adevarata, in care te-ai putea regasi si tu, despre probleme de viata si de constiinta, pe care le-ai putea avea si tu.
Referirile la transpunerea in film sunt gandite astfel incat sa-ti atraga atentia, subtil, asupra unor diferente pe care, poate, nu le sesizezi de la inceput, putand sa te deruteze sau chiar sa te dezamageasca.
Deci … abia astept sa citesc cartea!