Panorama Iluminismului, de Dorinda Outram
Editura ALL, București, 2008, 320 p.
Traducere de Simona Ceaușu
O producție englezească, cu 387 de ilustrații, dintre care 153 color, alcătuiește o imagine actuală a epocii în care, după Michel Foucault, s-a născut omul modern. Autoarea este o specialistă în multiplele aspecte ale iluminismului și ale secolului XVIII, de la imaginarul vizual la Revoluția franceză și receptarea literaturii, semnând mai multe volume pe aceste teme.
Albumul de peste 300 de pagini este compartimentat în 8 capitole: despre „Arhetipurile Iluminismului”, o definiție a curentului prin Enciclopedia franceză, societatea în vremea Iluminismului, căsătoria, globalizarea curentului, eul și explorarea sa, arhitectura, științele și un „Epilog” despre „Moștenirea Iluminismului” – capitole urmate de o cronologie, o listă de personalități („Bărbați și Femei”), locuri faimoase și o bibliografie (pe capitole). Lucrarea impresionează pentru că este realizată prin apelul la surse de primă mână, care, actualmente, sunt răspândite pe tot globul; sunt menționate biblioteci precum Cambridge, Staatsbibliothek Berlin, Widener de la Harvard University și Rush Thees de la University of Rochester, dar și instituții precum Upstate Group for the History of Medicine de la Syracuse, New York.
Cu un scop didactic, ce îi precizează foarte bine conținutul, făcându-l pertinent, albumul operează cu o suprapunere exactă a Iluminismului cu secolul XVIII, după cum arată și Cronologia, de la 1700 la 1799. Exemplele bogat ilustrate de personalități sau opere (tablouri, cărți, ziare, prospecte, manuscrise, reproduceri, tapiserii sau interioare) sunt extrase în special din cultura occidentală: Franța, Anglia, Statele Unite, Germania, Italia, dar și din lumea central-europeană (Cehia, Ungaria), mergând până în Rusia; deși mișcarea Iluminismului a fost apreciabilă în țările române, nu există nicio urmă românească sau vreo manifesstare autohtonă în acest album.
Câștigul evident este metoda, o prezentare sub semnul globalizării: Iluminismul, deși s-a născut în Europa, a fost foarte repede exportat și reinterpretat în contextul colonialismului; astfel, curentul devine primul curent global, cu schimburi culturale ale Europei și ale Lumii Noi din Orientul îndepărtat până în Tahiti. Cu toate acestea, imposibilitatea de a defini curentul, din cauza divergenței de opinii, este notorie, astfel încât autoarea alege o definiție pe larg, prin prezentarea unor tipuri intelectuale: nobilul luminat, filozoful, călătorul etc.
Departe de a face o incursiune istorică într-o lume-acvariu, albumul Dorindei Outram citește această epocă prin preocupările epocii noastre – o semnificativă provocare a autoarei; astfel, apare un Iluminism prezentificat, al epocii noastre, preocupat de Enciclopedia franceză și de alte dicționare de acest tip (a se vedea pasiunea epocii contemporane pentru wikipedii) , apariția saloanelor și a cafenelelor („social media”), lectura și biblioteca (răspândirea lor), animalele de companie, disputele despre alăptat; exotismul și descoperirea culturilor prin călătorie (doar este epoca în care începe turismul cultural), colonialismul; descoperirea eului (Locke, Hume) și balurile mascate. Cu lumea onirică, cu științele, rolul lor fundamental și cu descoperirea feminității și a feminismului (Mary Wollstonecraft) – se face pasul către următoarea epocă: romantismul.
Cu rezumatul opiniilor critice despre felul în care este privit astăzi Iluminismul (de Școala de la Frankfurt, cu Adorno & Horkheimer, dar și de gânditorii de dreapta, precum Habermas), albumul Panorama Iluminismului este o fericită întâlnire între pretențiile noastre și lumea de acum 2-3 secole.
