Oameni de treabă, de Mugur Burcescu

”Oameni de treabă”, de Mugur Burcescu

Editura Casa de Pariuri Literare, Seria „Proză”, Colecția „Prezent”, 2014, 330 p.

Literatura scrisă de profesorii de română se recunoaște, în general, prin diferite puneri în abis; acțiunea sau anumite detalii ale personajelor raportează lumea ficțiunii la universul total al catedrei, al liceului sau școlii, așa cum se întâmplă în romane scrise de Dumitrița Stoica (Nu mă atinge, 2011) sau Adrian Costache (Trilogia de la Sf. Sava, 2011).

O situație asemănătoare se găsește la Mugur Burcescu, ce face și desface destinele din jurul lui Rafael Ionescu, personaj principal, el însuși profesor de română la un liceu prestigios dintr-un nenumit oraș de provincie; prins între Elena, soția, și Oana, mica lui fetiță, pe de o parte, și Amalia, eleva model de 18 ani, câștigătoare a unui concurs de poezii (!), pe de alta, Rafael are o mulțime de probleme desprinse din romanele lui Eliade (poți iubi două femei în același timp?), pigmentate cu ceva mai mult sex (descriptiv), precum și cu erotism îndeplinit cu citate din Gelu Ruscanu…

Există în Oameni de treabă două paliere: acceptarea oarecum senină de către personaje și naratori a lumii școlii, cu gesturi pedofile (profesorul ia mâna elevelor / elevilor în drum spre școală pentru a le pune în buzunarul propriei geci, cu scopul de a le încălzi), cu concursuri de Miss, cu eleve ce poartă furou, în timp ce versuri de Adamo, Bacovia & Hrușcă punctează temperamentul erotic al personajelor. Este o lume unde ierarhizarea se face în funcție de olimpiade și de admiterea la facultate (Litere sau Limbi Străine). În al doilea rând, există o serie de tare ale societății contemporane, încă neasumate deplin la nivelul discursului public: apar astfel și facultățile unde intră analfabeții sau interlopii, pe baza unor examene cumpărate, așa cum și un bacalaureat se poate cumpăra cu cca 1000  €. Se adaugă veșnicul război al generațiilor, plasat în vremea revoluției: tinerii care mor secerați de gloanțele trase și părinții lor sau bătrânii, care se ascund în apartamente îndărătul perdelelor, acea generație care nu deschide ușile blocului atunci când era nevoie. În plus, disimularea crimelor armatei la revoluție, statutul de asasin al armatei, minimalizat, negat permanent în discursul public, constituie o parte din acele teme fierbinți sau incomode.

Peste toate, aerul irespirabil al provinciei: „tot minți anemice, uneori degradate, dame autoritare ce-și înghesuiau în creier, ca-ntr-o ladă de boarfe prăfuite, axiome cretine pe care le vomitau apoi ca pe niște panacee infailibile, șiruri lungi de inepții scorțoase, frânturi de idei prost assimilate, contaminate de suflul putred al unei propagande oficiale deșănțate sau nume de personalități obscure, investite peste noapte cu atributele perfecțiunii, pseudo-valori proliferând în apațiul unei culture devenite breloc de lux, agățate la sutienele tuturor smochinitelor, peliculă groasă de fard născând ridurile unei congenitale neputințe cerebrale”.

Dacă profesorul Rafael Ionescu încearcă să se lupte cu lumea aparențelor, rezultatele vor fi devastatoare pentru acest arhanghel al dreptății, pentru că îi va fi afectată siguranța familială și liniștea psihologică: „în plus, medici, grijă, ședințe, șmotru prin casă, cumpărături, scandal la ziar, scandal în consiliile profesorale, întâlniri pe care trebuia să le amâne sau să le expedieze în grabă, cu fel de fel de imbecili care îl chemau la ordin și îi intentau procese de calomnie, amenințri, senzația că e urmărit și că i se vânează orice greșală (…) fusese extrem de dezamăgit să constate că adevărurile lui, învelite în ambalajul sarcastic, jignitor, pamfletar, de care era atât de mândru, nu numai că nu serveau nimănui, dar ajunseseră să-l izoleze complet; simțea răceala, reticența, reproșurile mute, deferența glacială sau, mai grav, agresivitatea (…) dorind să stârpească răul, Rafael îl adusese mai aproape de el, de familia lui; și prima victimă părea să fie Elena; o contaminase, o făcuse și pe ea agresivă, tăioasă, incomodă, excesivă”.

Celelate cupluri din jurul lui Rafael adaugă câte ceva dintr-o frescă acurată a societății românești contemporane: medicul Claudio Zărnescu (stagiar) & Amanda arată anumite conexiuni cu valorile interlopilor, Cristian, rebelul & Mihaela, cea care își pierde viața pe caldarâmul unui oraș, în timpul revoluției, ridică permanet problema unei istorii recente marginalizate, neelucidate, iar fragmentele din volumul Breviar pentru profilaxia imbecilității, pregătit de Rafael, și reproduse în finalul acestui volum, conțin o serie de discuții filozofice despre Rău, în diferitele lui forme românești actuale.

Oameni de treabă este un roman foarte bine construit la nivelul intrigii, la cel al motivației personajelor, ce se poate adăuga în bibliografia oricărui istoric al mentalităților.

Puteți cumpăra cartea: Editura Casa de Pariuri Literare/Elefant.ro/E-book.