„Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo”, de Igor Bergler
Editura Litera, București, 2024
„Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo” de Igor Bergler, publicat la editura Litera în anul 2024, este un roman captivant și plin de suspans, care îmbină misterul unei crime șocante cu o temă istorică fascinantă și mitologie indigenă. Cartea face parte din seria detectivului Columbus Clay, un personaj complex și inteligent, care apare și în alte lucrări ale autorului, consolidându-și statutul de protagonist al unei serii ce pune la încercare abilitățile sale de a dezvălui mistere complexe. Amintind de structura unor romane mistery, thriller și polițiste în același timp.
Autorul român își construiește structura într-un mod solid, ceea ce face ca toate detaliile să aducă dramul de fantezie și suspans pe care iubitorii acestor genuri le caută în poveștile autorilor din această sferă a literaturii. Personal nu sunt o mare cititoare a acestor opere, cu toate acestea, am citit cartea cu o curiozitate pe care nu am mai experimentat-o până acum. În ciuda faptului că am citit și romane polițiste (fac referire la seria Hercule Poirot a Agathei Christie) sau chiar povești horror, unde mă duc inevitabil cu gândul la Stephen King și la The Shining (Strălucirea), nimic nu m-a pregătit pentru romanul acesta. Nici chiar „Codul lui Da Vinci” (Dan Brown), nici un alt roman, despre care probabil cititorii genului science fiction și mistery nu știu prea multe, „Derapaj” de Ion Manolescu, ceea ce se traduce prin faptul că nu am avut un orizont de așteptare, fapt ce mi-a permis să am parte de o experiență foarte bună.
Nu am putut să nu remarc faptul că scriitorul român a reușit să combine atmosfera tensionată și misterul, amintind de stilul lui Stephen King și de complexitatea narativă specifică lui Dan Brown. Structura narativă se aseamănă cu cea a lui Dan Brown, prin folosirea unor mistere istorice și simboluri, ce trebuie descifrate pentru a înțelege întreaga poveste. Bergler creează un cadru narativ similar cu al scriitorului american, în care personajele sunt puse în fața unor enigme a căror semnificație este profund legată de mitologia creștină și indigenă. Cititorul este provocat să descopere legătura între crimele brutale și vechile tradiții. Ca și în romanele lui Dan Brown, acțiunea este rapidă și plină de răsturnări de situație, iar descoperirea adevărului se face treptat, menținând cititorul într-o stare continuă de suspans.
La fel ca în romanele lui King, Bergler construiește o atmosferă tensionată, creată mai ales prin intermediul detaliilor macabre și prin analiza psihologică a personajelor. Investigarea crimelor macabre se transformă într-o adevărată cursă contra cronometru pentru descifrarea unui secret antic. În ambele cazuri, acțiunea este construită pe ritmuri rapide, iar fiecare pas făcut de personaje se face într-un noian labirinturi de informații și simboluri care le pun la încercare limitele intelectuale și morale. Astfel, romanul reînvie o tradiție a thrillerelor captivante și complexe, care combină horror-ul psihologic cu elementele istorico-mitologice într-un mod care amintesc de stilul narativ al celor mai mari autori de thrillere.
În „Templul umbrelor”, autorul creează o atmosferă realistă, structurând acțiunea astfel încât totul să fie relevant pentru deznodământ, de la modul în care îmbină termeni spanioli și elementele specifice culturii indigenilor din America Latină, până la utilizarea simbolurilor creștine. Acesta din urmă devine un fel de întrupare a mentalității corupte specifică europenilor de secol al XV -lea. Crimele oribile sunt comise asupra unor figuri centrale ale Bisericii Catolice, respectiv cardinali, aceștia sunt uciși într-un mod ritualic, victimele devenind un simbol: crucificați. Acest detaliu macabru servește ca punte de legătură între trecutul colonial al Americii de Sud și prezentul în care se derulează ancheta.
Romanul glisează între religia creștină și mitologia indigenă, aceasta din urmă este explorată în contextul unei răzbunări a spiritelor celor care au suferit în urma cuceririi spaniole. Astfel vedem cum la 500 de ani mai târziu, după sosirea lui Cristofor Columb spiritele victimelor de atunci își revendică dreptul la ripostă. Prin urmare, crimele nu pot fi analizate într-un mod strict logic, acestea sunt legate de o legătură spirituală profundă între trecut și prezent, aducând în discuție tema echilibrului între culturi. Igor Bergler jonglează abil cu informații istorice, religioase și mitologice, oferind o lecție de istorie în același timp cu dezvoltarea intrigii. Plasând acțiunea în Mexic, o țară încă marcată de moștenirea precolumbiană și colonială, autorul reînvie conflicte vechi, dându-le un cadru contemporan.
Columbus Clay, cu mintea sa ageră și atentă la semnificațiile culturale, trebuie să navigheze prin aceste capcane istorico-religioase pentru a descifra misterul crimei. Asemenea altor cărți din serie, romanul are un ritm alert și un plot bine țesut, ce își ține cititorul cu sufletul la gură până la ultima pagină. Această combinație de crime șocante și mistere istorice conferă romanului o atmosferă unică, care îmbină horror-ul cu investigațiile detective.
Una dintre forțele „Templului umbrelor” este, fără îndoială, modul în care Bergler reînvie o poveste din trecutul îndepărtat, iar fiecare detaliu despre spiritualitatea și cultura precolumbiană este meticulos ales și integrat în narațiune. Astfel, autorul reînvie spiritele celor care au fost sacrificați și oferă o viziune modernă asupra unei teme de răzbunare care sfidează timpul.
Tema răzbunării nu este doar o simplă motivație pentru crimele brutale din roman, ci un apel profund la conștientizarea faptului că fiecare acțiune pe care o întreprindem are consecințe. Igor Bergler construiește o atmosferă în care trecutul și prezentul se împletesc, iar spiritele celor care au suferit în urma colonizării se răzbună, subliniind că istoria nu este doar o simplă succesiune de evenimente. Aceasta este o lecție despre responsabilitatea pe care o avem față de faptele noastre, atât în plan individual, cât și colectiv. Răzbunarea, în acest context, nu este doar o dorință de a echilibra balanța, ci reflectă necesitatea de a recunoaște și a ne asuma urmările acțiunilor noastre, fie că sunt bune sau rele. Astfel, romanul ne provoacă să ne gândim la responsabilitatea pe care o avem în fața istoriei, în fața celorlalți și chiar a noastră. Se poate asuma faptul că răzbunarea devine simbolul unei justiții karmice, care se aplică indiferent de timp sau loc.
Scriitorul reînvie, într-un mod tulburător, niște practici barbare, în care victimele sunt torturate și sacrificate pentru a transmite un mesaj puternic, legând mitologia religioasă de mitologia indigenă într-un amalgam esoteric de acte violente simbolice. Când folosesc termenul „esoteric”, mă refer la acele elemente sau cunoștințe care sunt adesea obscure, secrete sau accesibile doar unui grup restrâns de oameni, de obicei cei care au o înțelegere profundă sau initiatică a unui subiect. În contextul romanului, „esoteric” se referă la simbolismul religios și mitologic complex, la practici și ritualuri care nu sunt imediat evidente sau clare pentru toți cititorii, dar care au o semnificație mai adâncă și pot fi interpretate în multiple moduri. Aceste simboluri sau rituri pot include concepte spirituale și religioase, legătura dintre lumea materială și cea spirituală, sau idei legate de răzbunarea divină sau a spiritelor, care sunt explorate într-un cadru misterioasă și simbolic, mai greu de înțeles fără o cunoaștere detaliată a unor tradiții sau mitologii.
„Templul umbrelor” este o lectură fascinantă pentru iubitorii de thrillere și mistere istorice. Romanul se inspiră profund din mitologia creștină, în special din simbolistica legată de sacrificiul și răzbunarea divină, iar crimele comise în cadrul poveștii urmează rituri canibale străvechi. Aceste ritualuri macabre sunt legate de culturi indigene care au fost martore ale cruzimii și războaielor aduse de către colonizatori, iar crimele din roman sunt o formă de răzbunare a spiritelor celor care au suferit de-a lungul secolelor.
Puteți cumpăra cartea: Editura Litera/Libris.ro/Cărturești.ro.
(Surse foto:
- Foto reprezentativă: gandul.ro
- Foto autor și copertă: litera.ro)
